Joi, 01 Septembrie 2022, ora 03:00
9298 citiri
Vasile Zărnescu (centru) a scăpat doar cu un avertisment după ce a negat Holocaustul și în cărți, și în instanță. FOTO / YouTube
Fostul colonel (r) SRI Vasile Zărnescu – primul român trimis în judecată pentru negarea Holocaustului – a scăpat doar cu un avertisment din partea instanței, pe motiv că urmare a apariției lucrărilor lui publicistice în care susține că uciderea sistematică a 6 milioane de evrei de Germania nazistă este „o înșelătorie” nu au fost „semnalate niciun fel de perturbări în rândul societății”.
Cu alte cuvinte, instanța a ignorat complet posibilitatea ca ideile exprimate de infractorul Vasile Zărnescu să își găsească susținători, să fie preluate și citate fără nicio sancțiune, ori să stea la baza edificării unei noi ideologii cu caracter fascist, una în care ororile pentrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să fie considerate „o înșelătorie”.
Judecătorii de la Curtea de Apel București s-au mărginit să constate că infracțiunile comise de Vasile Zărnescu există, însă „nefiind semnalate niciun fel de perturbări în rândul societății”, i-au dat doar un avertisment.
Vasile Zărnescu fusese condamnat, pe fond, de Judecătoria Sectorului 3, la 1 an și 1 lună de închisoare cu amânarea executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani.
„Stabileşte în sarcina inculpatului Zărnescu Vasile, pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 închisoare, reprezentând 1/3 din cumulul celorlalte pedeapse stabilite, în final inculpatul având de executat pedeapsa de 1 an şi o lună închisoare. În baza art. 83 alin. 1 Cod. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani”, se arată în minuta deciziei Judecătoriei Sectorului 3 din data de 4 februarie 2021.
În apel, judecătorii au fost mai îngăduitori cu Vasile Zărnescu.
„Dispune, faţă de inculpatul Zărnescu Vasile, renunţarea la aplicarea pedepsei, sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de negare a Holocaustului. (…) Aplică inculpatului un avertisment, în sensul de a-l atenţiona ca pe viitor să nu mai săvârşească alte infracţiuni”, se arată în decizia definitivă a Curții de Apel București.
Motivarea care golește de conținut Ordonanța privind interzicerea faptelor cu caracter fascist
Întreaga poveste a colonelului (r) SRI Vasile Zărnescu reiese din motivarea instanței, document consultat de Ziare.com.
Zărnescu a scris două articole („Falsitatea noţiunii de holocaustolog” și „Înşelătoria secolului XX”) și o carte („Sabin Orcan Suporter) în care susține sus și tare că Holocaustul – uciderea în masă a evreilor în Germania nazistă în lagărele de concentrare – nu a existat.
Iată câteva extrase din susținerile lui Vasile Zărnescu:
- „A existat un holocaust unic al lor: unic prin faptul că reprezintă cea mai mare escrocherie imaginată de mintea jidanilor, manifestată îndeosebi în secolul XX”.
- „În ideea mea, picioarele de argilă mămăligoasă, adică punctul cel mai sensibil al Holocaustului este reprezentat de camera de gazare”.
- „Pretinsa cameră de gazare de la Auschwitz, capitala „Holocaustului”, vizitată zilnic de mii de turişti şi pelerini, nu este decât o cameră de gazare Potemkin (n.r. – de decor)”.
- „În publicistica mea de 20 de ani, preponderent anti-jidănească şi comasată în cartea hulită, însă necitită şi nici măcar pipăită de aceşti patru zombi jidăniţi, şi ajunsă, iată! în paginile-reper ale Raportului Anual al Departamentului de Stat al S.U.A., din 2016, eu nu neg "Holocaustul unic", vociferat peste tot de jidani, fiindcă nu poţi nega ceva ce nu a existat niciodată şi pe nicăieri, ci eu demasc documentat criminala propagandă holocaustică, veche de peste 150 de ani”.
Zărnescu a negat Holocaustul și în instanță
Colonelul în rezervă și-a susținut punctul de vedere și în fața judecătorilor, ba chiar și-a întărit afirmațiile.
- „Negarea holocaustului de către inculpatul (Zărnescu Vasile – n.r.) este evidentă şi indubitabilă, atunci când numeşte camerele de gazare de la Auschwitz ca fiind camere de gazare Potemkin. Pe de altă parte, în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, la întrebarea reprezentantului Ministerului Public dacă îmbrăţişează opiniile autorilor invocaţi, în sensul că acele camere de gazare nu au existat, răspunsul inculpatului a fost unul afirmativ. (…) Mai mult decât atât, cu ocazia concluziilor pe fond, inculpatul a făcut următoarele afirmaţii: „toate lagărele construite de germani au fost lagăre de muncă, nu lagăre de exterminare, cum susţin ei în toate materialele. Nemţii au selectat floarea tinerimii şi a adulţilor şi au rămas acolo cei mai mulţi, au rămas prizonieri şi au murit. Deci nemţii nu aveau interes să îi omoare pe cei care îi aduceau să muncească, erau lagăre de muncă” ”, se arată în motivare.
- Cu toate acestea, judecătorii au considerat că Zărnescu nu trebuie condamnat, ci doar avertizat, pentru urmatoarele argumente:
- „Atitudinea inculpatului de însușire și susținere a orientărilor negaționiste referitoare la holocaust rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă inclusiv din susținerile făcute în fața instanței de control judiciar, cu prilejul exprimării ultimului cuvânt, când inculpatul a expus în mod nemijlocit idei prin care contestă amploarea și gravitatea faptului istoric al holocaustului și, chiar, existența lui”.
- „Luând în considerare ansamblul circumstanțelor reale în care au fost săvârșite faptele reținute în sarcina lui, precum și referințele personale pozitive, în cauză nu este necesară stabilirea unei pedepse, ci pentru justa sancționare a inculpatului și îndreptarea lui socială și morală este oportună și suficientă pronunțarea unei soluții de renunțare la aplicarea pedepsei, cu consecința aplicării unui avertisment”.
- „Raportat la vechimea considerabilă a faptelor deduse judecății (prima dintre acestea fiind săvârșită cu aproape nouă ani în urmă, iar ultima în anul 2017) și la împrejurarea că prin materialele publicate, în pofida folosirii unei tonalități și a unui limbaj inadecvate, inculpatul nu a urmărit incitarea opiniei publice la ură sau la violență pe criterii rasiale, urmare a apariției acestora nefiind semnalate niciun fel de perturbări în rândul societății, se poate concluziona că respectivele fapte prezintă o gravitate minimă, perioada de aproximativ opt ani de zile pe parcursul căreia inculpatul a fost supus procedurilor judiciare în prezenta cauză constituind de asemenea un factor important în corijarea comportamentului său antisocial”.
- „Curtea reţine că inculpatul, în vârstă de 75 de ani, nu are antecedente penale, are un nivel de instruire superior, fiind colonel în rezervă și este bine integrat socio-familial, iar pe parcursul procesului penal a manifestat o conduită corectă şi cooperantă, caracterizată prin prezentarea constantă în faţa organelor judiciare şi exercitarea în limite legale a dreptului său la apărare, referințe care îl indică drept o persoană ce dispune de suficiente resurse pentru conștientizarea reală și efectivă a consecințelor negative ale comportamentului său antisocial, astfel încât pe viitor să își conformeze conduita valorilor sociale protejate de lege”.
Ce prevede legea cu privire la negarea Holocaustului
Iată ce prevede Ordonanță de Urgență nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război:
Articolul 6
- Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
- Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internațional, în Statutul Curții Penale Internaționale și în Carta Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curții Penale Internaționale, a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda sau a oricărui altui tribunal penal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a căror competență este recunoscută de statul român, ori a efectelor acestora se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
- Săvârșirea faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avertizat duminică, 13 octombrie, că Teheranul nu are ”linii roşii” atunci când vine vorba de apărarea poporului şi a intereselor sale,...
Curtea de Apel București a avut vineri, 11 octombrie, primul termen al rejudecării procesului lui Mario Iorgulescu, acuzat că a ucis un om după ce s-a urcat beat și drogat la volan. Fiul lui...
Adevarul este undeva pe jumătate spus.
Evident ca lagărele erau pentru munca dar cei... Vezi tot
Depinde de unde vii, ca de obicei.
Eșș mai....uuuuseeeelleee...așa...o dai... Vezi tot