Fasolea este una dintre legumele cel mai puțin pretențioase, care cresc rapid și ușor. O poți cultiva chiar la tine acasă. Fasolea are nevoie de minerale ce se găsesc din abundență în orice grădină, precum azot, potasiu, fosfor, calciu, mangan și fier.
O simplă căutare pe YouTube îți va oferi numeroase rezultate despre cum să cultivi fasole în propria grădină sau pe balcon. Fasolea necesită o umiditate constantă, sol cald și aproximativ șase până la opt ore de lumină solară pe zi. Perioada de creștere diferă în funcție de tipul de fasole. Având în vedere cât de ușor se pot cultiva și depozita, fasolea este o marfă comună pe piață.
Pentru vegetarieni, fasolea poate fi un excelent substitut pentru proteina obținută din carne.
Consumul zilnic de fasole poate duce la efecte secundare? Înainte de a explora această întrebare, publicația healthdigest.com a analizat câteva beneficii ale consumului regulat de fasole.
Fasolea este un aliment foarte nutritiv, fiind bogată în fibre, proteine, magneziu, fier, potasiu, zinc și folat.
Consumul regulat de fasole poate reduce riscul afecțiunilor cardiovasculare sau al atacului de cord. Un studiu publicat în The FASEB Journal arată că aportul zilnic de fasole scade nivelul colesterolului din sânge, care poate fi o cauză principală a problemelor cardiovasculare.
Mai mult, fasolea oferă și alte beneficii pentru sănătate:
Proprietăți antioxidante și antiinflamatoare: Conform unui studiu din 2015 publicat în Food Research International, aceste proprietăți pot ajuta la combaterea cancerului intestinal.
Îmbunătățirea sănătății intestinale: Studiile sugerează că fasolea albă și fasolea neagră pot crește numărul bacteriilor benefice din organism.
Încetinirea cancerului colorectal: Consumul zilnic de fasole neagră din nord-estul Chinei poate avea acest efect benefic (conform BBA Molecular Cell Research).
1. Balonare și gaze
Un efect secundar comun al consumului de fasole este balonarea. Acest lucru se întâmplă deoarece fasolea conține un carbohidrat nedigerabil numit rafinoză. Stomacul și intestinul subțire nu pot digera complet rafinoza, astfel că aceasta ajunge în intestinul gros, unde este fermentată de bacterii, producând gaze. Introducerea treptată a fasolei în dietă poate reduce aceste simptome neplăcute.
2. Creștere sau scădere în greutate
Fasolea este un aliment sățios, bogat în proteine și fibre, ceea ce ajută la menținerea greutății corporale sănătoase. Totuși, fasolea este și densă caloric, ceea ce poate contribui la creșterea în greutate dacă este consumată în exces.
3. Reacții alergice
Unele persoane pot dezvolta alergii alimentare la fasole, chiar și la o vârstă adultă. Soia este cea mai frecvent asociată cu reacțiile alergice, iar alergia la soia poate crește riscul de alergie la arahide sau lupin.
4. Declanșarea migrenelor
Anumite tipuri de fasole conțin tiramină, o substanță naturală care poate declanșa migrene.
5. Interacțiuni cu medicamente
Fasolea bogată în tiramină, cum ar fi bobul fava, poate interacționa cu medicamentele precum inhibitorii MAOI, antibioticele (ex. linezolid) sau alte medicamente care controlează tensiunea arterială, crescând riscul unei crize hipertensive.
6. Creșterea tensiunii arteriale
Consumul excesiv de fasole bogată în tiramină poate determina creșterea tensiunii arteriale prin eliberarea norepinefrinei, un hormon care accelerează ritmul cardiac și crește tensiunea arterială.
7. Guta
Unele tipuri de fasole conțin purine, compuși care se transformă în acid uric. Acesta poate provoca dureri articulare la persoanele cu gută. Totuși, efectul purinelor din fasole este mai mic decât cel din carne și fructe de mare.
Nutriționiștii recomandă consumul de 1-3 căni de fasole pe săptămână. Unele dintre cele mai sănătoase tipuri de fasole includ fasolea neagră, năutul, fasolea boabe, fasolea albă și soia. Alegerea tipurilor de fasole depinde de nevoile tale individuale.