Federalizarea UE. Care sunt șansele reale de a crea Statele Unite ale Europei

De-a lungul timpului, în momente în care viziunea de la Washington nu a fost perfect congruentă cu cea de la Bruxelles, în presa internațională a fost dezbătut scenariul federalizării Europei. În prezent, relația dintre administrația americană și cea europeană întâmpină blocaje, în special pe fondul negocierilor privind încetarea focului, în Ucraina. Pe de o parte, liderii americani au stabilit discuții directe cu oficialii ruși, în Orient, pe de altă parte, câțiva conducători europeni s-au reunit de urgență la Paris, în urma discursului dur pe care l-a rostit președintele JD Vance.

Proiectul federalist european a primit susținere, de-a lungul timpului, chiar din partea unor oficiali ai statului român. Totodată, acesta întâmpină și o puternică opoziție. În detaliu pe marginea acestui subiect, Ziare.com a discutat cu analistul de politică externă Ștefan Popescu și cu sociologul Dan Dungaciu.

Ștefan Popescu: „Federalizarea Uniunii Europene este utopie la fel de mare precum crearea unei armate europene”

În opinia lui Ștefan Popescu, federalizarea Europei este un proiect fantezist.

„Atât federalizarea, cât și crearea propriei armate a Uniunii Europene îmi amintesc de formula lui Nikita Hrușciov referitoare la definiția comunismului. ‘Ce este comunismul? Linia la orizont’. Prin urmare, cu cât alergi mai mult spre linia de orizont, cu atât ea se îndepărtează.

Federalizarea Uniunii Europene este utopie la fel de mare precum crearea unei armate europene, pentru simplul motiv că statele Uniunii Europene nu posedă o cultură comună din punct de vedere strategic”, a comentat analistul de politică externă.

„În perspectiva lărgirii Uniunii Europene, consistența proiectului european se va reduce”

Uniunea Europeană nu este un proiect atât de omogen, astfel încât să urmeze calea federalizării. Potrivit lui Ștefan Popescu, avem de-a face, mai degrabă, cu o Uniune Europeană cu „mai multe viteze”.

„Mai mult decât atât, în perspectiva lărgirii Uniunii Europene, la Ucraina, la Republica Moldova, la statele Balcanilor de Vest, ceea ce va duce numărul statelor Uniunii Europene la orizontul 2030 la 35, consistența proiectului european se va reduce. Nu exclud anumite acorduri bilaterale care să dea o anumită integrare pe dimensiunea securitară și de apărare a industriilor de apărare în formate mai mici.

Cred, în schimb, că în ceea ce se întâmplă acum, inclusiv dacă ne uităm la reflexul Parisului de a invita la Summit un anumit număr de țări, că suntem în apropierea unei Uniuni Europene ‘cu mai multe viteze’”, a mai precizat analistul de politică externă, pentru Ziare.com.

Dan Dungaciu: „Sunt două mari viziuni care se luptă astăzi la nivel european și nu este foarte limpede astăzi, cea care va prevala”

Dan Dungaciu subliniază faptul că în Europa există două curente ideologice. Pe de o parte, cel cunoscut drept „progresist”, care susține ideea de „mai multă Europă” și de cealaltă parte, cel „suveranist”, care militează pentru întărirea statelor naționale, idee susținută și de Administrația Trump.

„Uniunea Europeană, creație a Tratatului de la Maastricht, a funcționat întotdeauna cu frâna de mână trasă. Frâna de mână trasă a fost dorința unora de a împinge Uniunea Europeană spre federalizare și blocajele pe care alții le-au pus. Principalii blocatori ai proiectului federalizării au fost britanicii. Ei au scos din ultimul draft al Tratatului de la Maastricht cuvântul ‘federalizare’. Britanicii nu mai sunt acum în Uniunea Europeană, dar lucrurile s-au complicat din alte puncte de vedere, prin resurecția, în opoziție cu mainstreamul, a acestui curent localist, al partidelor de protest, numite vag ‘suveraniste’, ‘populiste’, ‘naționaliste’ și așa mai departe. Aceste partide de protest își iau conturul ideologic prin venirea la putere a lui Donald Trump, în America. Deci ‘pericolul federalismului’ se reduce, chiar dacă la nivel european există această tendință și reacția unor lideri europeni la discursul lui Donald Trump este ‘mai multă Europă’.

Reacția acestor lideri europeni s-a concretizat în Summitul de la Paris. Este reacția viziunii filozofice care spune că ‘ne apărăm în fața americanilor cu mai multă Europă’. Nu este reacția viziunii filozofice care spune că ‘ne apărăm în fața americanilor cu mai puțină Europă, dar cu state naționale mai racordate la Washington’. Sunt două mari viziuni care se luptă astăzi la nivel european și nu este foarte limpede astăzi, cea care va prevala. Eu cred că cea din urmă. Unii cred, însă, că cea dintâi. Și vom asista, în spațiul european, la perpetuarea viziunii ‘mai multă Europă, ca să luptăm cu America’, ce are ca ideologie anti-americanismul instituțional, politic. Cealaltă tabără, care crede că reacția la Trump este ‘mai puțină Europă federală’ și care are ca ideologie pro-americanismul, ilustrat de pro-trumpism, această lume încă nu e foarte bine coagulată. Există, o vedem, se manifestă la alegeri, nu are puterea peste tot, dar este la putere în unele locuri. Încă nu e suficient articulată, are expresii politice în Parlamentul European, divergente unele dintre ele, nu are coerența fostului mainstream, dar ea e acolo”, a punctat analistul de politică externă.

„Scenariul federalist este astăzi mai slab ca oricând, în termen de substanță, mai prezent ca oricând, în termeni de retorică politică”

Proiectul de federalizare a Europei este, probabil, mai clamat ca niciodată și totodată, cu șanse de reușită aproape de zero, consideră Dan Dungaciu.

„Scenariul federalist este astăzi mai slab ca oricând, în termen de substanță, mai prezent ca oricând, în termeni de retorică politică. Până la urmă, cei care vor ca Europa să fie unită împotriva americanilor, ca ‘Europa să nu fie strivită de americani sau de ruși’, că ‘două personaje odioase precum Trump și Putin se îmbrățișează ca să distrugă feciorelnica Europă, iar Europa, ca să reziste acestor doi mojici, trebuie să devină mai puternică, să se federalizeze’.

În acest caz, nu e vorba despre o federalizare de jure, în primă instanță, ci de o federalizare de facto, care ar putea duce la o federalizare de jure. Iată unul dintre scenariile care există astăzi la europeni, dar în acest caz, ‘mai mare e voința decât putința’.

Europa vrea foarte multe lucruri, dar nu poate. Vrea să fie alături de Ucraina, pe front, împotriva Rusiei, dar nu vrea să trimită trupe. Vrea să se bage America în luptă pentru ea, dar nu vrea să dea mai mulți bani la NATO. Vrea să i se accepte toate viziunile ideologice și securitare, dar fără să facă niciun efort pentru asta și americanii să se conformeze ‘bătrânei aristocrate Europe’. Aceste lucruri nu sunt posibile, cum nu e posibil nici proiectul federalist”, a precizat expertul în geopolitică.

Occidentalism american vs. occidentalism european

Oficialii de la vârful statului român trebuie să aibă inițiativă și să spună clar care este poziția, pe fondul tensiunilor dintre cele două administrații vestice, susține Dan Dungaciu.

„Politic vorbind, am putea deschide o astfel de conversație, în România: ce facem, cum ne poziționăm, în această dispută ‘europeni vs. americani’. Desigur, în spațiul public din România veți găsi opinia aceasta calină, la mai mulți purtători de vorbe, politicieni, foști politicieni, că nu există nicio dispută, că totul e bine, că nu e nicio ceartă, că NATO devine mai importantă, că nu există fisuri, că nu trebuie să exagerăm cu această ruptură, că discursul lui JD Vance a fost de excepție. Acest mod de a pune problema este derivat din incapacitatea de a gândi altceva, ori din frică. Nu e un discurs care are legătură cu realitatea.

Din păcate, ‘mama s-a certat cu tata’ și nu știm cum se vor împăca. Să ne facem că nu auzim sau nu vedem ‘strigătele din sufragerie’, să ne punem ‘degetele-n urechi’ și să spunem că totul este ‘business as usual’, asta nu înseamnă decât să ne înșelăm pe noi înșine. Oricum, nimeni nu vorbește despre ieșirea cuiva din Uniunea Europeană, nu există apetență pentru ‘exit’, nici în România, nici în altă parte, dar există posibilitatea ca Uniunea Europeană, în tot ‘cocoșismul’ ei, astăzi, să iasă pe termen scurt și mediu, mai prost”, a mai punctat sociologul.

Uniunea Europeană, încotro?!

Nu ar fi exclus ca în viitor, Uniunea Europeană să treacă printr-o schimbare, potrivit lui Dan Dungaciu.

„Uniunea Europeană este o construcție recentă. Înainte a fost Comunitatea Economică Europeană. Astfel, se pune problema dacă nu ar fi mai bine să ne întoarcem la Comunitatea Economică Europeană sau la ‘Europa Patriilor’, a lui de Gaulle. Uniunea Europeană nu e o creație ‘a lui Dumnezeu’, care trebuie să fie veșnică, pe Pământ. Este o creație a oamenilor. Ea rezistă atât timp cât răspunde unor nevoi ale oamenilor. Dacă nu mai răspunde unor nevoi ale oamenilor, ale celor care trăiesc în Europa, atunci nu mai are nicio rațiune să existe.

Poate că unii se vor gândi, pentru a nu pierde tot contractul european, că e mai bine să păstrăm partea care funcționează. Astfel, poate că unii se vor gândi că poate, această Uniune Europeană - creație a Tratatului de la Maastricht, 1992, să revină sau să se transforme într-o comunitate economică europeană. Deci cu atribuții politico-strategice mai mici. Nu discut acum că e o ideea mai bună sau mai proastă. Spun că toată conversația noastră, într-o perioadă de rupturi evidente, trebuie să aducă în discuție toate aceste idei, pentru că în România, astăzi, dezbaterea nu e despre oameni (...)”, a mai transmis analistul, pentru Ziare.com.

Bani grei pentru angajații de la Senat: Salarii fabuloase și sporuri pentru condiții „vătămătoare”

În România actuală, în care costurile vieții sunt tot mai mari și nivelul de trai mai scăzut decât în alte state europene, mulți oameni se confruntă cu lipsuri, au salarii mici și...

CTP, despre cum trebuie „judecate” deplasările lui Klaus Iohannis: „Se numește Iohănneală, ești un angajat la stat, la sfârșitul fiecărei deplasări faci o notă”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat zborurile lui Klaus Iohannis cu avioane private cât timp s-a aflat la șefia statului. Klaus Iohannis a zburat cu avioane private de aproape 200 de...