Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”

Senatul a adoptat luni, 23 mai, un proiect de lege prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele de la parlamentare cel puțin o treime de candidați femei. Inițiativa a împărțit însă taberele nu doar în online ci și în interiorul partidelor, în timp ce specialiștii consideră că era și timpul.

Proiectul de lege a fost inițiat de 61 de parlamentari de la toate partidele în afară de AUR, printre care Alina Gorghiu (PNL), Gabriela Crețu (PSD), Anca Dragu (USR) sau Elisabeta Kovács (UDMR).

Ce prevede inițiativa

Conform propunerii care a trecut deja de votul Senatului, listele de candidați pentru Camera Deputaților și Senat trebuie să conțină minimum o treime femei, dintre care o parte să fie pe locuri eligibile. Majoritatea senatorilor au votat „pentru”, în timp ce aleșii AUR au fost singurii care s-au opus.

În expunerea de motive se arată că țara noastră se afla la coada clasamentului în ce privește puterea politică a femeilor, la foarte mică distanță de Republica Democratică Congo.

De ce era nevoie de o astfel de lege

Sociologul Mircea Kivu a explicat că „într-o societate perfectă, cotele de gen ar fi inutile”. Însă cum în România „promovarea după merit e un deziderat despre care știm bine că în viața reală a partidelor e înlocuit de alte mecanisme (prieteniile, obediența)”, era nevoie de o „minimă” corecție, pe care o pot aduce cotele de gen, argumentează acesta.

Fost profesoară universitară și specialistă în teoriile politice feministe Mihaela Miroiu este mai categorică. Aceasta a precizat pentru Ziare.com că România este „de-a dreptul primitivă” în ce privește egalitatea de gen și că este bine că există măcar această inițiativă deși „în mod normal trebuia să fie o lege a parității”.

Miroiu dă ca exemplu și Republica Moldova, care a introdus o lege pentru cotele de gen încă din 2016. „S-a cunoscut sau nu efectele? Avem o președintă excelentă femeie, și o prim-ministră femeie. Deci iată un răspuns foarte concret, lângă noi, care nu este nici Suedia nici Canada, nici Franța nici Finlanda, e lângă noi. Iată că are efecte foarte bune. În loc să pui pe listă acolo 3 pile să le ai pe aproape sau sunt din familie, ești obligat să găsești femei capabile, votabile care au demonstrat că știu să facă ceva și să le pui să reprezinte”, menționează specialista.

Legea la care face referire Miroiu a fost adoptată de Parlamentul de la Chișinău în 2016, care a impus partidelor să includă pe listele de candidați, ambele sexe în proporție de 40%. În plus, dacă partidele politice au cel puțin 40% de candidați femei din numărul total al candidaților înaintați în toate circumscripțiile uninominale, atunci formațiunea politică primește o majorare cu 10% a sumei din buget pentru anul în care a avut loc scrutinul și câte 5% pentru fiecare femeie aleasă deputată pe circumscripția uninominală.

O altă măsură de încurajare și stimulare a participării femeilor în alegeri pe circumscripții uninominale a fost numărul de semnături colectate necesare pentru a se înregistra în cursa electorală. Dacă pentru bărbați legea prevedea colectarea a cel puțin 500 de semnături pentru susținerea candidaturii sale, atunci pentru femei era nevoie de 250 de semnături.

Efectele s-au văzut cel mai bine la finalul alegerilor anticipate din 2021 la finalul cărora Parlamentul de la Chișinău a ajuns să aibă în componența sa 39% femei, în timp ce țara noastră are o pondere de 17%.

Contre politice

Deși face parte din partidul care a inițiat legea, deputata USR Cristina Prună a susținut într-un mesaj pe Facebook că „femeile nu au nevoie de legi speciale cum este cea privind cotele de gen pe listele parlamentare” și că legea este „greșită din multe puncte de vedere. Aceasta a argumentat că inițiativa reprezintă o „palmă dată tuturor femeilor care nu vor tratament preferențial”.

„Femeile pot ține steagul sus și fără legi special create pentru ele. Au demonstrat asta deja la taote nivelurile și chiar și în politică. (...) Mai rău, astfel de inițiative dau apă la moară celor care spun că femeile nu se pot lupta de la egal la egal cu bărbații în orice domeniu. Adevărul este că femeile sunt la fel de determinate, inteligente și curajoase precum bărbații. Pot face orice fac bărbații, poate chiar mai bine. Nu avem nevoie de avantaje electorale. Nu avem nevoie de legi speciale. Nu avem nevoie de privilegii. Nu avem nevoie de nicio discriminare”, a mai relatat Prună.

Poziția sa însă a fost criticată de numeroși actuali precum și foști colegi de partid, printre care și Florina Presadă.

„Fix femeia care a fost unul dintre cei mai obedienți soldați ai găștii Barna pentru a-și asigura un loc eligibil pe listele de la parlamentare a găsit de cuviință să vorbească despre meritocrație, argument suprem împotriva cotelor de gen.

Incredibilă impostură. Doamnelor, vă rog să nu acceptați lecții de la persoane care cred că a răzbi în politică înseamnă să fii valetul de serviciu al conducerii sau să preiei indicații de vot de mai sus. La un moment dat, și Viorica Dăncilă credea că a izbândit. Cotele de gen pot fi instrumentul pentru a asigura egalitate de șanse pentru toată lumea, mai ales pentru cele care n-au loc de Dăncile, și spun asta cu cea mai mare tristețe”, a precizat Presadă.

Egalitate de șanse versus cote de gen

Întrebată despre poziția deputatei USR, Mihaela Miroiu a subliniat că principiul egalității de șanse nu a fost aplicat niciodată în numeroase domenii și că era și timpul să se aplice undeva.

„Deputata de la USR ar fi bine să nu se pronunțe asupra ceea ce nu știe. Și cred că toată lumea ar trebui să aibă bunul simț, atunci când îți lipsește cultura politică pe o anumită temă, să tacă. Deci pe scurt, nu a înțeles despre ce e vorba deloc. Legea egalității de șanse și principiul constituțional al egalității de șanse nu au fost aplicate niciodată. Nici în domeniul politic, nici în domeniul educației, nici în domeniul sănătății, nici în cel al administrației. Era timpul ca măcar într-o bucată de domeniu să se aplice”, a mai precizat Miroiu.

După 1990 au mai existat o serie de inițiative prin care s-a încercat introducerea unor măsuri prin care să se crească ponderea de reprezentare a femeilor în politică. Oana Băluță, cercetătoare specializată în gen și politică le amintește într-o postare pe Facebook:

- Emil Boc (PD), 2003, amendament la Legea de alegere a Camerei Deputaţilor şi Senatului,

- Peter Einstein Kovacs (UDMR), 2004 – amendament la legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

- Nicolae Vlad Popa (PNL), 2004, nou amendament la legea de alegere a Camerei Deputaţilor şi a Senatului

- Sulfina Barbu (PD-L), noiembrie 2010, propunere legislativă privind introducerea cotei obligatorii de reprezentare politică a femeilor în Parlamentul României.

„După cum vedeți, 3 erau bărbați. Până și unii bărbați și-au dat seama că în lipsa unor măsuri afirmative care să corecteze dezechilibrul de reprezentare, va crește numărul femeilor în Parlament fix la Sfântu’ Așteaptă. Da, știu, femeile au suficientă treabă cu mâncarea, hainele, copiii, bărbații încât să nu mai aibă timp să facă politică. Așa credea și Arghezi prin perioada interbelică, de ce nu am zice la fel în 2022?!”, notează cercetătoarea.

Conform unui studiu european realizat în 2021, România se află la coada clasamentului în ce privește egalitatea de gen în Uniunea Europeană, situându-se pe locul 25, în fața Ungariei și Greciei. Pe primele poziții se regăsesc Suedia și Danemarca.