Fenomenele meteo extreme au cauzat pierderi economice de 2 trilioane de dolari. Focul, apa, vântul și căldura au dus tot mai multe regiuni la dezastru

Camera Internațională de Comerț a publicat un raport conform căruia fenomenele meteorologice extreme au generat pierderi economice globale de peste 2 trilioane de dolari în ultimii zece ani.

O analiză a 4.000 de evenimente meteorologice extreme legate de schimbările climatice – de la inundații rapide care distrug locuințele în câteva momente până la secete prelungite care afectează fermele pe termen lung – a relevat că, doar în ultimii doi ani, daunele economice au ajuns la 451 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian.

Cifrele reflectă costul total al consecințelor fenomenelor meteorologice extreme, mai degrabă decât partea pe care oamenii de știință o pot atribui dezastrului climatic.

Aceste cifre vin în contextul în care liderii mondiali discută despre cât de mult ar trebui să plătească țările bogate pentru a ajuta țările sărace să își redreseze economiile, să se adapteze la o lume mai caldă și să facă față pagubelor provocate de condițiile meteorologice tot mai violente.

„Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare”, a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaționale de Comerț (ICC), care a comandat raportul. „Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimțite aici și acum de către economia reală.”

Raportul a constatat o tendință graduală de creștere a costului generat de fenomenele meteorologice extreme între 2014 și 2023, cu un vârf în 2017, când un sezon activ de uragane a lovit America de Nord. SUA a suferit cele mai mari pierderi economice în perioada de 10 ani, cu 935 de miliarde de dolari, urmată de China cu 268 de miliarde de dolari și de India cu 112 miliarde de dolari. Germania, Australia, Franța și Brazilia au intrat toate în top 10.

Focul, apa, vântul și căldura au scos tot mai mulți dolari din bilanțurile guvernamentale pe măsură ce lumea s-a îmbogățit, oamenii s-au stabilit în regiuni predispuse la dezastre, iar poluarea cu combustibili fosili a încins planeta.

Cu toate acestea, până în ultimii ani, oamenii de știință au avut dificultăți în a estima amploarea rolului jucat de oameni prin transformarea fenomenelor meteorologice extreme cu ajutorul gazelor care încălzesc planeta.

Potrivit unui studiu realizat luna trecută, dezastrul climatic a fost responsabil pentru mai mult de jumătate din cele 68.000 de decese cauzate de căldură în timpul verii toride din Europa din 2022 și a dublat șansele de apariție a nivelurilor extreme de precipitații care au afectat Europa Centrală în luna septembrie a acestui an, potrivit unui studiu de atribuire timpurie. În alte cazuri, cercetătorii au constatat doar efecte ușoare sau nu au observat deloc o legătură cu clima.

Ilan Noy, un economist în domeniul dezastrelor de la Universitatea Victoria din Wellington, care nu a fost implicat în studiul ICC, a declarat că cifrele acestuia se aliniază cu cercetările anterioare pe care le-a efectuat, dar a avertizat că datele de bază nu surprind imaginea completă. „Principalul avertisment este că aceste cifre nu reflectă impactul acolo unde acesta este cu adevărat important, în comunitățile sărace și în țările vulnerabile.”

Un studiu pe care Noy l-a co-scris anul trecut a estimat la 143 de miliarde de dolari pe an costurile fenomenelor meteorologice extreme care pot fi atribuite dezastrului climatic, în principal din cauza pierderilor de vieți omenești, dar a fost limitat de lipsa datelor, în special în Africa.

„Cea mai mare parte a impactului care este contabilizat este în țările cu venituri ridicate - acolo unde valorile activelor sunt mult mai mari și unde mortalitatea cauzată de valurile de căldură este considerată a fi mult mai mare”, a declarat Noy. „În mod clar, pierderile de locuințe și mijloace de trai într-o comunitate săracă din țările sărace sunt mai devastatoare pe termen lung decât pierderile din țările bogate în care statul este capabil și dispus să ajute la redresare.”

ICC a îndemnat liderii mondiali să acționeze mai rapid pentru a acorda bani țărilor care au nevoie de ajutor pentru a-și reduce poluarea și pentru a se dezvolta astfel încât să poată rezista șocurilor provocate de fenomenele meteorologice violente.

„Finanțarea acțiunilor climatice în țările în curs de dezvoltare nu ar trebui să fie privită ca un act de generozitate din partea liderilor celor mai bogate economii ale lumii”, a declarat Denton. „Fiecare dolar cheltuit este, în cele din urmă, o investiție într-o economie globală mai puternică și mai rezistentă, de care beneficiem cu toții.”

Un bărbat a cumpărat o geantă cu nici 2 dolari pentru că i s-a părut frumoasă. După câțiva ani, a aflat că valorează 35.000 de dolari

Un bărbat care a cumpărat o geantă cu doar 1,50 dolari dintr-un magazin second-hand a aflat, câțiva ani mai târziu, că aceasta valorează aproximativ 35.000 de dolari. Accesoriul s-a dovedit...

Cine este Marian Neacșu, propus ca vicepremier și ministru de Interne în Guvernul Niculescu. Fost secretar general al PSD, condamnat pentru conflict de interese

Marian Neacșu, unul dintre cei mai experimentați oameni din PSD, este propunerea partidului pentru funcția de vicepremier și ministru de Interne în guvernul condus de Luca Niculescu. Cu o...