Bugetul de stat pe 2025, aprobat – încă o ocazie ratată a coaliției de refacere a echilibrului națiunii

Autor: Doru Sinca - inginer
Luni, 03 Februarie 2025, ora 11:40
1792 citiri

A trecut deja prima lună din noul ciclu electoral, început în decembrie trecut. După campania electorală a partidelor ce au candidat la alegerile de anul trecut au rămas doar amintirile amăgirilor cu promisiuni de trai decent, promovate de corifei amatori în timpul campaniei electorale. După alegeri, nimeni n-a mai observat absența domnilor și doamnelor obsedați de dorința de binefacere pentru seniorii acestei țări, probabil și din cauza rezultatelor dezamăgitoare la vot, obținute după atâtea „binefaceri” câte ne erau expuse și propuse zi de zi. Probabil că unora li s-a aplecat de atâta bine și n-au mai venit la vot.

Deși, în timpul campaniei electorale, politicienii angrenați în explicarea binefacerilor introduse în legislație, în special pentru categoria ieșită din zona activă, au repetat la disperare că legislația promulgată în 2024 (după cinci ani de la promulgarea Legii 127/2019 și prorogată an de an) va fi aplicată ad literam, nu cum au procedat cei de la PNL, aflați la guvernare în 2020-2022, vedem că istoria se repetă. De ce? Pe simplul motiv că nu sunt bani.

Ce ne arată acest tip de comportament? În afară de ipocrizie, care este o tară a clasei politice actuale și mai veche, indiferent de doctrină, vedem că, după ce s-au asigurat de continuarea privilegiilor date de câștigarea locurilor din Parlament, ce le-a permis alcătuirea coaliției de guvernare, nu au învățat nimic din palmele primite în alegeri, când, prin diverse tertipuri nu tocmai legale, dar greu de dovedit că sunt ilegale, entități extremiste și lideri mesianici au câștigat poziții în legislativul românesc.

Asta demonstrează, dacă mai era cazul, că politicile duse de actuala guvernare în legislatura trecută au fost dezastruoase pentru nivelul de trai al populației și că expresia lui Moțoc, „proști, da’ mulți, Doamne”, nu mai este de actualitate. Românii, cum ne alinta o doamnă ministru, știu să deceleze între minciună și realitate, se prind repede de impostură. După părerea mea, există o mare diferență între alegătorii din anii ’90 și cei actuali. Viteza de circulație a informațiilor a produs evoluții imprevizibile acum 20 de ani.

Greu de înțeles cum reușesc onorabilii guvernanți să amestece banii în cazanul bugetului de stat, încât, după ce s-a terminat campania electorală, să constate că nu mai sunt bani tocmai pentru cei care i-au votat – unii din convingere politică, alții mișcați de preocuparea față de soarta lor pentru încă un ciclu de patru ani.

Cum au pregătit bugetul de stat pe 2025 s-a văzut. În legislația în vigoare, trebuiau parcurse etape începând din octombrie 2024 pentru închegarea bugetului. Trebuiau setate capitole care să asigure realizarea obligațiilor legale rezultate din legile pe care tot acești politicieni le-au promulgat. Nu se pot face că n-au știut de ele.

Despre datele de alegeri… e jenant să mai amintim cât s-au ciondănit partenerii de coaliție. Ce reiese din această atitudine? Preocuparea primordială a guvernanților pentru propriile interese, dar și cinismul crunt față de nivelul de trai al celor care i-au repus în funcții.

Pot înțelege că echilibrele macroeconomice trebuie păstrate în alcătuirea bugetului, pot înțelege că sunt capitole de buget indispensabile pentru menținerea pe linia de plutire a economiei naționale. Dar nu pot înțelege de ce, când e vorba de austeritate, primii care sunt afectați sunt pensionarii și bugetarii. Dacă ar fi existat o corelare cu nivelul coșului minim de trai, calculat de INS, ar fi avut o scuză. Dar când diferența de sume este jenant de mare pentru mai mult de jumătate dintre pensionari, greu își poate închipui cineva prin ce trec sărmanii oameni. Și asta nu de ieri sau de anul trecut.

Cred că acest fapt se datorează comodității decidenților. Mai simplu e să tai de la cei care nu vor contesta contondent măsura decât să cauți surse de venit din evaziunea fiscală, din neîncasările restante din anii precedenți, din eficientizarea activităților aparatului de stat.

Iar dacă problema protejaților angajați la stat punea în pericol loialitatea față de conducătorii politici, după părerea mea, exista o soluție de rezervă, clară și fără echivoc: refacerea echilibrului costurilor la utilități. Această măsură ar reduce presiunea pe toate palierele vieții economice, fără ca bugetul de stat să fie afectat.

Sigur, o să spuneți că accizele și taxele incluse în facturile umflate la energie, gaze și combustibili nu pot fi recuperate așa ușor dacă sunt reduse prețurile de bază. Din experiența mea de numai 44,5 ani de activitate, spun că este greșit. Consumul populației va fi mai mare, societățile comerciale vor produce mai mult și mai ieftin, în acord cu competiția tot mai acerbă din piața globală, iar angajările pe domenii stimulate inteligent cu subvenții acordate ar crește masiv, echilibrele macroeconomice putând fi restabilite rapid.

Cu ce avantaje? Nivelul de trai al populației ar crește, inflația ar scădea, ciclurile economice ar redeveni sustenabile, producția ar fi mai mare, iar bugetul de stat ar încasa mai mulți bani. Cu condiția ca toți actorii economici să fie corecți. Iar deviațiile să fie tratate aspru, fără menajamente.

Nu degeaba au fost crescute veniturile celor de la ANAF, ASF și alte entități ce se ocupă de colectări la bugetul de stat. Să nu mai vorbim de informatizare, căci, după ce atâția ani s-au băgat bani – mulți, nu glumă – în sisteme informatice, nu am văzut reduceri semnificative în volumul personalului entităților care au beneficiat de aceste automatizări de calcul.

Pentru atingerea dezideratului de cost-efficiency, cum le place unora să epateze, trebuie restructurată ANRE, care are un rol important în reglementarea pieței de energie și gaze, salariile de acolo putând fi atractive pentru specialiști adevărați, nu pentru recompensați pentru activități depuse la partide, veșnicele sinecuri.

Nu de alta, dar inactivitatea sau dereglementarea acestor piețe duce la pierderea electoratului critic, fără compensări. Iar liderii vor vedea cum extremiștii sau globaliștii ipotetici le-o iau înainte în preferințele electoratului.

Ministrul energiei trebuie să pună la treabă CA-urile și AGA societăților din subordine, pentru că scopul principal al entităților din energie este producția eficientă de energie și nu profitul cu orice preț. Luați profiturile companiilor energetice din ultimii ani, după care nu cred că mai rămâne ceva de spus.

Dacă toți furnizorii plâng că îi îngroapă datoriile neachitate de patronul lor, statul, de unde apar profiturile de sute de milioane în Monitorul Oficial?

Măsura reașezării prețurilor la utilități ar reduce presiunea asupra costurilor vieții tuturor, ar fi benefică pentru competitivitatea societăților comerciale și ar oferi acel interval de respiro guvernanților pentru a aduna bani din colectări, necesari aplicării legii pensiilor 360/2023, așa cum este legal.

Să nu pui nimic în loc și să amâni aplicarea unei legi, după ce tocmai tu ai dezavuat politica celor de la PNL din anii trecuți, e sinucidere curată. Deja vedem cum furnizorii de energie, adunați în asociații, afirmă că liberalizarea pieței energiei este necesară și că majorările vor fi de ordinul a 25-80 de lei pe post-consum, în funcție de plafon. Normal că aceștia își urmăresc interesul propriu, dar nu trebuie uitat că nu ei au creat aceste unități de producție – ele aparțin statului.

Prima obligație a acestor furnizori față de poporul din care și ei fac parte este să livreze energie electrică și gaze la cel mai scăzut preț posibil, nu legat de bursele de la Viena sau Rotterdam, doar pentru că așa a dorit un fost ministru PNL al energiei și șeful lui de guvern, care considerau că piața lăsată să plutească liber, fără vreo reglementare, era singura soluție… comodă – zic eu. Și să mai lase primele de merit pentru profit excedentar, căci știu că e greu, dar ajunge. Nimeni nu are două vieți.

Consider că nivelul de 50 kWh pentru o familie este nerealist pentru secolul în care trăim, la fel ca și plafonările de 100 kWh sau 250 kWh. Ar trebui ca, pentru consumul mărit, să existe reduceri de tarif – uitați-vă la țările partenere din UE, nu faceți comparații cu Afganistan.

Și mai trebuie adăugat ceva la tarifele tot mai stufoase ale energiei electrice. Rețeaua și unitățile de producție a energiei electrice s-au construit cu banii noștri, ai celor care acum suntem seniori. De ce trebuie să avem tarife mari, când cei care exploatează aceste unități nu sunt în stare să mărească capacitățile de producție astfel încât prețul să scadă? Numai o minte „inteligentă” ar putea coace așa ceva.

Iar domnul Burduja ar trebui să-și amintească de aritmetică, să ia rigla de calcul dacă nu se descurcă cu computerul și să refacă prețul energiei și gazelor împreună cu ANRE, în loc să ne încânte mereu cu zecile de miliarde de euro alocate pentru capacități viitoare, din 2028 încolo. De Green Deal nu se mai poate lega, căci nu mai e în trend – chiar dânsul l-a înfierat de curând. Dacă nu poate mai mult, să lase pe altcineva în această poziție, importantă pentru noi toți.

Acolo, la Ministerul Energiei, cred eu că este actualul nod gordian. Cine o fi Solomon…?

Ni s-a relatat că, datorită acestui buget, vom fi înaintea unor parteneri din UE, că intrăm în altă ligă cu cei 400 de miliarde de euro la PIB, în 2025. De acord, dar dacă nivelul de trai nu este direct legat de creșterea acestui PIB – și știm cu toții că nu este –, n-am rezolvat nimic. Vedem cu ochiul liber cum pleacă tot mai mulți dintre conaționalii noștri în vestul UE.

Grav este că deja sunt voci care spun că 8 milioane reprezintă cifra reală a românilor plecați. Și domnii noștri politicieni se căinează că a crescut subvenția la fondul de pensii cu încă 18 miliarde de lei față de 2024. Cam cum ar fi fost dacă măcar 4 milioane ar fi rămas în țară? Pentru că nu au plecat seniorii, ci cei care mai pot munci.

Din bugetul publicat, presa a scris că, pentru pensii, anul acesta subvenția va fi de 35,4 miliarde de lei. Să ne explice și nouă doamna ministră a muncii ce reprezintă această subvenție. Pentru că, dacă în fondul de pensii au fost incluse și alte forme fără contributivitate, avem o problemă. Iar singurii care rămân cu ochii în soare suntem noi, pensionarii pe contributivitate.

Unde sunt cuprinse pensiile speciale, pensiile personalului navigant și alte forme asimilate pensiilor – cele ale foștilor din cooperație, agricultură etc.? Tot amestecăm mere cu pere, iar rezultatul e o prună.

Și finanțarea bugetului de asigurări sociale (bugetul de pensii) este una problematică. În ultimii ani, „gaura” acoperită prin subvenție de la bugetul de stat a crescut semnificativ: de la 11,4 miliarde de lei în 2023, la 24,3 miliarde de lei în 2024 și 35,4 miliarde de lei în proiectul pentru 2025. Asta înseamnă că aproape un sfert din fondul de pensii nu poate fi susținut prin contribuțiile care ar trebui să îl constituie.

Atunci, cum rămâne cu avizul de conformitate plătit și dat de Banca Mondială pe sustenabilitatea Legii 360? Cum s-au fundamentat punctele de stabilitate? Ceva nu se leagă. Așteptăm lămuriri oficiale – chiar și acum, nu e prea târziu.

Bugetul pentru 2025 reflectă tensiunea fundamentală dintre necesitățile crescânde de cheltuieli și capacitatea limitată de generare a veniturilor. Deși include elemente pozitive, precum creșterea investițiilor, persistă vulnerabilități majore, care ar putea afecta semnificativ execuția bugetară și stabilitatea macroeconomică a României.

Și nici în acest an nu ni se spune care a fost impactul financiar pozitiv al investițiilor din 2024. În plus, anul acesta se mărește cifra alocată în buget cu 30 de miliarde de lei față de 2024.

ROI – return of investments, obsesia domnului Florin Cîțu, care nu l-a calculat niciodată când era la butoane – nu ni se dezvăluie nici acum de actualii guvernanți, deși ar fi normal. Cu acele rezultate, s-ar putea face o prioritizare aplicată a investițiilor, nu totul la grămadă.

Am văzut că, duminică, coaliția de guvernare a decis 100%, după votul din Congresul PSD, că domnul Crin Antonescu va fi candidatul comun pentru prezidențiale. Cum îi asigurați masa critică de votanți, când domniile voastre, după ce ați tot plimbat vorba că, după aprobarea bugetului, veți lua o decizie privind indexarea pensiilor, acum amânați? Poate la rectificarea din august, poate la anu’, depinde de nivelul încasărilor (?!).

Această indexare nu mărește nimic, ci doar aduce cât de cât o refacere a puterii de cumpărare, erodată de măsurile mirobolante luate de decidenții politici în exercitarea obligațiilor de serviciu, după doi ani de existență. Ce încredere să aibă electoratul în promisiunile domnului Antonescu, cât timp voi nu livrați ce ați promis în campania electorală?

Și n-am văzut niciun ministru care să-și dea demisia pentru că a fost forțat să susțină ceea ce nu poate livra. Pentru asta trebuie curaj și demnitate. E din alt film.

În 2024, cheltuielile publice au crescut cu 20% față de 2023, asta în condițiile în care PIB-ul, deci bogăția produsă de români în 2024, a crescut cu 10%. Atunci, despre ce austeritate vorbim?” a întrebat profesorul de economie Radu Nechita, într-o alocuțiune la Digi24. Frumos spus, simplu și clar.

Chiar trebuie să coborâm atât de jos cu dialogul, încât să vedem că, dacă trebuie făcute reduceri de cheltuieli, acestea se aplică pe partea contribuabililor, în timp ce cheltuielile publice sunt umflate după bunul plac al unor responsabili „competenți”, cum altfel?

Și atunci revin la titlul articolului – de ce, stimați guvernanți, credeți că refacerea încrederii în domniile voastre se poate face prin amânarea drepturilor noastre legale, la care ne supuneți fără vină, decât aceea că suntem contemporani cu dumneavoastră? Din păcate.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Frigul ne costă. Cu facturile plafonate, statul va achita o notă de plată mai mare furnizorilor. „Consumul mare trebuie asigurat din import, nu există altă variantă”
Frigul ne costă. Cu facturile plafonate, statul va achita o notă de plată mai mare furnizorilor. „Consumul mare trebuie asigurat din import, nu există altă variantă”
Temperatura scăzută a dus la un consum mai mare de gaze din depozitele României. În toată Uniunea Europeană, rezervele se consumă mai repede decât în ultimii ani, ceea ce a contribuit la o...
După ce a stârnit multiple îngrijorări privind protecția datelor, DeepSeek urmează să fie integrat drept asistent personal pe un smartphone popular
După ce a stârnit multiple îngrijorări privind protecția datelor, DeepSeek urmează să fie integrat drept asistent personal pe un smartphone popular
Honor a anunțat oficial integrarea tehnologiei AI DeepSeek în cadrul asistentului său inteligent Yoyo, disponibil pe telefoanele precum Honor Magic7 Pro. Acest pas vine într-un context în care...
#financiar, #buget, #buget de stat, #aprobare buget, #buget 2025 , #buget
  1. Frigul ne costă. Cu facturile plafonate, statul va achita o notă de plată mai mare furnizorilor. „Consumul mare trebuie asigurat din import, nu există altă variantă”
  2. După ce a stârnit multiple îngrijorări privind protecția datelor, DeepSeek urmează să fie integrat drept asistent personal pe un smartphone popular
  3. Revoluția AI locală: Cum transformă Open WebUI și GPU-urile NVIDIA modul în care folosim inteligența artificială
  4. Putin este distrus, prăbușire de 75%: Criza unui produs prețios lovește dur Rusia
  5. Samsung Galaxy S25 Edge: Eleganță și subțirime într-un nou format premium
  6. OpenAI dezvoltă propriul cip AI pentru a reduce dependența de NVIDIA, mizând pe producția TSMC și pe un specialist adus de la Google
  7. Google Maps, în centrul unui scandal internațional: denumirea Golfului Mexic schimbată în „Golf of America”
  8. Europa se îndreaptă spre o nouă criză a energiei. Facturile riscă să crească la anul. „Regulile din perioada crizei au fost eliminate, iar fiecare merge azi după profit”
  9. OnePlus pregătește lansări spectaculoase în 2025, inclusiv un model compact menit să concureze cu iPhone 16 și Galaxy S25
  10. Până și Albania s-a împrumutat la dobânzi mai mici decât România. Dacă economia este în cap, candidatul coaliției de guvernare are șanse aproape zero, avertizează Florin Cîțu