Comisia Europeană a aprobat o măsură a statului român în valoare de 790 de milioane de euro (aproximativ 3,9 miliarde de lei) pentru acoperirea costurilor excepționale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan).
Potrivit comunicatului oficial emis vineri de Comisia Europeană, România a notificat Comisiei măsura în valoare de 790 de milioane de euro, care va ajuta România să elimine treptat producția de cărbune până în 2032, în conformitate cu angajamentul obligatoriu asumat în Planul național de redresare și reziliență și în Planul teritorial pentru o tranziție justă. Beneficiarul va fi Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A., care gestionează cele patru mine și centrala electrică Paroșeni, cu scopul de a închide activitatea minieră.
Măsurile acoperă costurile sociale pentru lucrătorii care și-au pierdut sau își vor pierde locurile de muncă din cauza închiderii minelor și costurile legate de lucrările de siguranță și reabilitare necesare pentru închiderea celor patru mine, în special cele privind măsurile necesare pentru securizarea puțurilor de mină, repararea daunelor cauzate de minerit asupra mediului și recultivarea terenurilor după închiderea celor patru mine. Acest ajutor acoperă costurile eligibile suportate în perioada 1 octombrie 2023 - 31 decembrie 2032.
Autoritățile române s-au angajat să numească un consultant independent care va monitoriza extracția cărbunelui pentru a se asigura că aceasta se limitează strict la ceea ce este necesar pentru siguranța publică, de exemplu, pentru a evita autoaprinderea, și care va furniza rapoarte anuale în acest sens, se mai arată în comunicatul Comisiei.
Complexul Energetic Valea Jiului a mai primit un ajutor de stat de 300 de milioane de lei la rectificarea bugetară din septembrie, pentru finanțarea ajutorului de stat pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă, amintește Profit.ro.
Înainte de această infuzie de capital, Parlamentul a decis prelungirea ajutorului de stat acordat anterior companiei, care urma să expire la 30 iunie, până la finalul anului 2024, precum și majorarea acestuia. În iulie 2024, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a făcut percheziții în Valea Jiului, iar ulterior, Ministerul Energiei a trimis Corpul de Control la CEVJ, pentru a investiga ″modalitatea în care s-au efectuat angajările în perioada 2023-2024, modalitatea în care s-au efectuat pontajele angajaților, modalitatea în care se iau concediile medicale la nivelul societății, modalitatea executării ajutorului de stat reglementat prin OUG nr. 129/2023, precum și alte aspecte relevante″.
În decembrie 2023, CEVJ „renăștea” după un ajutor de stat de 349,954 milioane lei pentru perioada decembrie 2023 - 30 iunie 2024, în urma adoptării unei OUG în ședința Executivului.
Potrivit publicației locale Cronica Valea Jiului, compania are de plătit datorii de 69,65 milioane de lei în obligații pe termen scurt, o scădere față de începutul anului. De asemenea, CEH deține datorii pe termen lung în valoare de 27,36 milioane de lei. „Unul dintre cele mai notabile aspecte financiare este dependența companiei de subvențiile de stat, care s-au ridicat la 176,81 milioane de lei în această perioadă, acoperind o mare parte din costurile operaționale”, arăta publicația locală în septembrie, înainte de rectificarea bugetară și ultimul anunț, venit pe filiera Comisiei.
Complexul Energetic Valea Jiului operează exploatările miniere de huilă Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan, precum și termocentrala de 150 MW de la Paroșeni.
Închiderea minelor necompetitive este aliniată la obiectivele și țintele importante ale UE stabilite în Pactul verde european și la alte modificări recente în materie de reglementare în domeniul energiei și al mediului. Prin Comunicarea privind Pactul verde european din 2019, Comisia a stabilit un obiectiv de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, acest obiectiv fiind înscris în Regulamentul de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice.
În vigoare din iulie 2021, acest regulament a introdus, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Prin adoptarea propunerilor legislative „Pregătiți pentru 55”, UE a instituit obiective climatice obligatorii din punct de vedere juridic care acoperă toate sectoarele-cheie ale economiei.