Aderarea Suediei și a Finlandei la NATO, sub semnul incertitudinii. Turcia dorește să folosească dreptul de veto

Autor: Dan Popa - radio-jurnalist
Miercuri, 18 Mai 2022, ora 10:16
4920 citiri

Țarul Vladimir continuă să nu primească vești bune în ceea ce privește “operațiunea sa specială” din Ucraina, ba chiar dimpotrivă, având în vedere că forțele ucrainene au reușit să recucerească Harkovul și împrejurimile, până la granița cu Federația Rusă.

S-ar părea, însă, că nu e singura preocupare a președintelui rus. Zvonurile că Putin ar avea o oarecare formă de cancer sunt atât de persistente încât presa din Occident îi caută deja un înlocuitor, chiar și provizoriu, printre subalternii săi. Desigur, toată lumea speră că, în cazul dispariției lui Putin, să preia puterea un personaj fără ambiții iredentiste. Asta pentru că speranța moare ultima.

Între timp, Suedia și Finlanda au semnat cererea de aderare la NATO și se pare că până și Elveția se gândește să-și abandoneze proverbiala neutralitate. Dintre toți, însă, Finlanda are cel mai mult a se teme de imperialismul rusesc, dat fiind faptul că este vecină cu Marele Urs și că are deja o lungă experiență negativă cu acesta. Ultima dată, URSS-ul lui Stalin a invadat Finlanda, cu gândul să o anexeze în întregime. La fel ca și acum, aburii alcoolului i-a făcut pe ruși să se supraestimeze, crezând că va fi doar o plimbare relaxantă. În schimb, la fel ca și ucrainenii, finlandezii s-au apărat cu îndârjire, chiar dacă raportul de forțe le era net defavorabil, Armata Roșie având, atunci, de 3 ori mai mulți soldați. În cele din urmă, ca și acum, rușii au renunțat la planul inițial și s-au mulțumit cu “doar” 10% din teritoriul Finlandei, plus o importantă cantitate de ceasuri și paltoane, mașinile de spălat fiind lansate pe piața europeană de-abia mai târziu. Morala fabulei? Atacă, atacă, atacă! Cu ceva tot o să te alegi.

Cum însă nimic nu merge așa cum sperau cele două (până acum) aspirante la umbrela NATO, iată că un alt personaj controversat, Sultanul Erdogan, văzând în asta o nesperată oportunitate, s-a decis să le încurce planurile, pentru a obține ceva în schimb, desigur. Motivul oficial ar fi că Turcia dorește să folosească dreptul de veto pentru că atât Suedia cât și Finlanda ar adăposti simpatizanți al fostului sau aliat, predicatorul Fethullah Gülen, devenit între timp dușman de moarte. Prin această mișcare extrem de simplă, Erdogan împușcă mai mulți iepuri deodată. După atentatul eșuat asupra sa, din 2016, Erdogan le ceruse celor două țări nordice extradarea a 33 de persoane, considerate a fi apropiate de Gülen și care ar fi participat în mod activ la tentativa de lovitură de stat pusă la cale, zice el, de acesta. Atât Suedia cât și Finlanda au refuzat din motive evidente.

Acum, însă, au venit la mâna lui Erdogan și e aproape sigur că el își va reînnoi cererea. Cum cele două candidate nu-i vor putea îndeplini dorința, foarte probabil vor încerca să-l încânte cu ceva cash. Având în vedere faptul că economia turcă nu merge deloc bine și, din cauza asta, Sultanul se cam clatină, e posibil ca el să accepte această oferta. Evident, după ce va încerca să mărească miza. Pe de altă parte, Erdogan este bănuit că, de fapt, ar fi “cârtița” lui Putin în NATO și că, prin opoziția sa, îi face jocul președintelui rus. Evident, faptul că președintele turc a anunțat anticipat ceea ce are de gând să facă, ne face să credem că așteaptă o ofertă și din partea Federației Ruse, probabil în gaze și petrol. În sfârșit, oportunistul Erdogan așteaptă, probabil, oferta cea mai bună. Vom înțelege mai bine ce joc joacă doar după ce el va fi luat decizia definitivă. Între timp, dronele de luptă și de recunoaștere Bayraktar fac ravagii printre forțele armate ruse.

Nici pe bătrânul continent lucrurile nu stau mai bine

În afară de Viktor Orban, care este de mai mult timp acuzat a fi “cârtița” lui Putin în Uniunea Europeană și care a declarat deschis că îl consideră pe Volodimir Zelensky ca fiind dușmanul sau (probabil, pentru a-și arăta “loialitatea” față de Putin), mai există și o parte destul de importantă de italieni care se opun intrării Suediei și Finlandei în NATO. Statisticile spun că, înainte de invadarea Ucrainei, 1 din 3 italieni era filo-Putin (și ușor antiamerican). Acum, probabil, ponderea lor a mai scăzut, dar sunt foarte vocali în emisiunile de televiziune și pe social-media. De altfel, există chiar o anchetă in curs in RAI și în Mediaset, pentru că există suspiciuni că unii autori de programe ar fi adăugat lasalariile generoase în euro și ceva "sponsorizări" în ruble, după ce au acordat un spațiu generos propagandei (mincinoase) a Federației Ruse, prin intermediul interviului in direct, prin teleconferință, cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, interviu plin de neadevăruri flagrante, dar și prin difuzarea de clipuri video împotriva Ucrainei, fapte menite să producă confuzie în rândul italienilor. După ce o lume întreagă a văzut imagini cu “denazificarea“ grădinițelor, școlilor, teatrelor și spitalelor ucrainene, e ciudat că există încă oameni cărora trebuie să le explici că ucrainenii sunt victimele și rușii sunt agresorii. La toate acestea se mai adaugă și atitudinea ezitantă a Germaniei care, ne aducem bine aminte, la începutul conflictului, le-a trimis drept ajutoare militare ucrainienilor… căști!

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

Între timp, nemții și-au mai schimbat atitudinea, blocând Nord Stream 2 (cu vădită părere de rău, însă), dar și în ceea ce privește, se pare, trimiterea de arme grele. Probabil, i-au convins americanii, care sunt mult mai săritori decât europenii.

După ce acest conflict se va fi încheiat, probabil, va trebui modificată legea la nivel european, pentru a nu mai permite partidelor extremiste și/sau ultranaționaliste, precum și ONG-urilor, să mai primească finanțări de la state nedemocratice, precum Federația Rusă. Cum am mai spus și cu altă ocazie, Putin consideră că finanțările organizațiilor ruse cu fonduri din străinătate le fac pe acestea să urmeze politica acelor țări și nu pe cea a Federației Ruse. Ceea ce nu spune Țarul este că acestea luptă, de fapt, nu împotriva statului rus, ci împotriva corupției din structurile de putere. Prin urmare, ONG-iștii ruși sunt arestați și acuzați de trădare. Asta în cazul în care, pentru a economisi timpul și cheltuielile statului, autoritățile nu hotărăsc să întrerupă brusc procesul, din motive de noviciok, plumb sau rău de înălțime.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Turcia acceptă aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Condițiile pentru care a renunțat la veto-ul vizând extinderea alianței
Turcia acceptă aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Condițiile pentru care a renunțat la veto-ul vizând extinderea alianței
Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianței din capitala spaniolă Madrid. Anunțul a fost făcut de președintele...
Istoricul summit al NATO. Și ce trebuie de acum încolo
Istoricul summit al NATO. Și ce trebuie de acum încolo
Întrucât consfințește aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, summitul de la Madrid al Alianței a devenit un succes politic major încă înainte de a debuta. Pentru că Putin, care se...