Problema reală a limitării tranzacțiilor cash pentru popriri. „Sunt măsuri care tratează doar simptome. ANAF-ul aleargă după mărunțiș în mod păgubos”

Ministerul de Finanțe a emis un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală aflat în dezbatere, care prevede că plafoanele maxime ale încasărilor și plăților în numerar se vor modifica în cazul firmelor care au popriri bancare din cauza datoriilor la Bugetul de Stat.

Măsura propusă a readus în discuție volatilitatea numerarului și numeroasele atacuri invocate la adresa liberei sale circulații în sistemul monetar, precum și repercusiunile financiare ale unei astfel de măsuri. În dialog cu Ziare.com, economistul Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a punctat că oamenii au toate motivele să fie nemulțumiți, întrucât o astfel de măsură poate esențialmente bloca toate activitățile financiare ale unei firme legitime, cauzând pierderi substanțiale, în timp ce marii evazioniști sunt de fapt protejați chiar de autorități.

Potrivit proiectului de modificare a Codului de Procedură Fiscală, în cazul marilor companii pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 40.000 lei, acestea vor putea face:

• încasări în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
• plăți în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei.

În cazul firmelor de categorie mijlocie, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 20.000 lei, acestea vor putea face:

• încasări în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
• plăți în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei.

În cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepția persoanelor fizice, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 10.000 lei:

• încasări în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei;
• plăți în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei.

Prevederile se vor aplica până la stingerea integrală a obligațiilor bugetare pentru care s-au înființat popriri, arată documentul publicat de Ministerul de Finanțe.

Plafoanele la încasări și plăți vizează popririle efectuate pentru recuperarea creanțelor de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane.

Potrivit unor clarificări sintetizate de Profit.ro, proiectul va reglementa faptul că „sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială sunt exceptate de la urmărirea prin poprire asupra sumelor din conturile bancare deschise. În fapt, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prin poprire, atât la plătitorul venitului, cât și la instituția de credit, întrucât acesta nu are cunoștință cu privire la natura sumelor care intră în conturile bancare, respectiv dacă încasările zilnice sunt și de altă natură decât cele din salarii/pensii.”

Justificarea ministerului: Nu se încasează destui bani la buget

Ministerul Finanțelor a observat că în perioada 2021-2023 au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei, din care s-au încasat numai 7 mld. lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, afirmă că „este un lucru de normalitate ca impozitele şi taxele datorate bugetului să fie achitate”, el explicând că acei contribuabili care au datorii la buget şi poprire pe conturi ar putea avea limitări în tranzacţiile pe care le fac cu bani numerar până la plata debitelor către buget. „Din 51 de miliarde creanţe bugetare, neîncasate la buget, România a încasat 7 miliarde de lei, tocmai pentru că aceste plăţi în numerar care există... dar repet, numai pentru cei care au popriri pe conturi, numai pentru această situaţie s-ar putea aplica această restricţie a plăţilor în numerar pentru că trebuie să introducem această disciplină în ceea ce priveşte plata contribuţiilor faţă de buget”, a afirmat acesta.

Decizia de modificare a Codului de Procedură Fiscală vine la pachet cu numeroase alte măsuri de „strângere a curelei” din partea finanțelor cumulate în vizorul public în ultimele săptămâni, printre care și creșterea impozitului pe dividende, a impozitului perceput pentru pensiile peste marja de 3.000 de lei, dar și controale susținute ale veniturilor din activități independente, debitarea directă din conturile contribuabililor a obligațiilor fiscale către ANAF sau CNP-ul fiscal.

Economist: „Oamenii au toate motivele să se îndoiască de bunele intenții ale politicienilor”

Economistul Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a punctat faptul că discuția e privită din start dintr-un unghi greșit, prin însuși faptul că publicul judecă deciziile de înăsprire a colectării impozitelor fără să tragă cu adevărat la răspundere guvernanții pentru cheltuielile excesive ale banilor publici care au creat deficitele pe care aceștia se chinuie acum să le acopere prin metode agresive cu mediul privat.

Acesta a dat un exemplu personal pentru a-și consolida punctul de vedere: „Eu am fost într-o situație de poprire. Mi s-au blocat conturile pentru 24 de lei. Mi-a trebuit o jumătate de zi, dacă nu mai mult, să mă duc, să pricep întâi despre ce este vorba, să remediez situația la bancă, să plătesc cu numerar – pentru că altfel nu aveam cum, nu-i așa? – la casieria de la ANAF. După care, am revenit cu ștampila și toate cele la celălalt ghișeu și doar apoi am mers la bancă să îmi ridice poprirea. Operațiunea pentru mine a însemnat jumătate de zi pierdută plus 30 de lei taxe pentru poprire și ridicarea popririi la bancă. Vă dați seama că o firmă care este într-o astfel de situație, cu popriri pentru sume modice, este absolut devastată și poate să intre în niște procese și probleme de zece, de o sută sau de o mie de ori mai grave decât sumele care sunt în joc”, a punctat economistul.

Marii evazioniști, cei care nu plătesc, sunt firme în care statul este acționar, a insistat Radu Nechita: „ăia sunt marii evazioniști, în primul rând. Sunt firmele cu protecție politică, toate regiile autonome și societățile naționale, de tip Tarom, în care profiturile vin din iertarea datoriilor – care este o iluzie, nu un profit. Există vreo 2.000 de firme de stat care înseamnă sinecuri, fini și cuscri angajați pe acolo, precum și fabrici de pierderi sau firme care trebuie subvenționate în loc să fie privatizate și puse pe piața liberă fără privilegii, așa cum este normal. Oamenii au toate motivele să se îndoiască de bunele intenții ale politicienilor. După părerea mea, oamenii tot au învățat ceva, și anume să nu aibă încredere în politicieni. Este o atitudine justificată de modul în care s-a comportat clasa noastră politică, nu doar din acest an, nu doar de după revoluție, ci din cele mai vechi timpuri.”

Sectorul public nu are structura stimulentelor de așa natură încât să fie orientat către eficiență, producție de bogăție și bun simț față de beneficiarul final al serviciilor furnizate. Singura soluție de reformare a statului este restrângerea lui de domenii cât mai puține și deschiderea către concurență, către alternative private, în cât de multe domenii există, a explicat Nechita.

Când vine vorba de limitarea cash-ului în condițiile unor popriri, îngrijorarea operatorilor economici este legitimă. „Am văzut acum recent ce s-a întâmplat când au căzut niște sisteme informatice la rezervări online pentru companii aeriene – ne putem imagina ce ar însemna să cadă sistemele electronice de plăți. Sau să fie blocate în mod intenționat de către politicieni – să se apuce să se servească direct din contul nostru, fără să ne mai ceară voie. Dacă ANAF a constatat o datorie de 10.000 de lei, eu cum fac? Cum fac s-o plătesc, deoarece conturile bancare sunt blocate, iar dacă mă duc cu 10.000 mă întreabă de unde-i am și mă amendează. Sunt măsuri care tratează simptome și alergăm după mărunțiș într-un mod cât se poate de păgubos. În loc să ne ocupăm de marea evaziune, de tunurile făcute cu protecție politică, în loc să vedem cum se suprafacturează și uneori nici nu se asigură prestația cumpărată la achizițiile publice, noi blocăm conturile firmelor, împiedicându-i și să se achite ușor de datorie”, a mai subliniat economistul.

Atenția sporită pentru sistemul de legi care protejează debitorul și încurajează colectarea întârziată

„Este adevărat că firma care are conturile poprite poate să se sustragă în continuare de la plata impozitelor, manevrând banii cash. Dar atunci invităm Statul să facă apel la justiție și să constate, pentru orice contribuabil din România cât de rapid sau lent se achită datoriile și să se pună în situația unui creditor care este la cheremul debitorului. Legislația din România protejează mai mult debitorul decât creditorul, după care ne mirăm că oamenii preferă cash sau nu sunt de acord cu asocierile: pentru că țeparii sunt protejați excesiv”, a explicat profesorul universitar.

Acesta a încheiat prin a puncta că, în România, procesele comerciale durează mult mai mult decât în alte țări de referință și procentul de recuperare a creanțelor este mult mai mic decât în altă parte. „Înțeleg că statului nu-i convine să apeleze la justiție că-i lentă și că probabilitatea să-și recupereze creanța este foarte redusă, dar atunci să amelioreze funcționarea justiției, dar nu numai pentru el ca să bage mâna în buzunar direct. Să fie un sistem de recuperare a creanțelor comerciale atât de bun încât să-i convină și lui.”

Averile românilor care vor intra în vizorul ANAF. La ce riscuri se expun cei care nu își declară toți banii anul acesta

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a clarificat abordarea față de Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM) printr-un ordin care definește cine sunt contribuabilii cu averi mari...

Populația României continuă să scadă, după o creștere cu peste un sfert a deceselor. Tot mai mulți copii mor înainte de 1 an

Numărul deceselor înregistrate în luna iulie a fost de 1,6 ori mai mare decât al nașterilor, transmite marți, 10 septembrie, Institutul Național de Statistică. Sporul natural al României...