Un proiect de Ordin comun al președinților Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri, care se va pune în practică pentru aplicarea dispozițiilor art. 5 din Directiva 2010/24/UE, stabilește că ASF va trebui să raporteze ANAF situația tuturor asigurărilor de viață și a altor produse financiare (investiții în fonduri) contractate de persoane fizice rezidente pe teritoriul României, potrivit publicațiilor de pe site-ul ANAF.
Practic, ANAF va putea pune poprire și împotriva asigurărilor de viață de orice tip și a altor produse financiare deținute de persoane fizice și juridice rezidente în România, pentru a recupera datoriile din taxe și impozite neachitate, susțin surse din domeniu. În acest moment, ANAF poate pune poprire doar pe conturile bancare ale rău platnicului. ASF este obligată să furnizeze toate informațiile legate de asigurările și plasamentele financiare deținute de români până la 31.07.2025, explică Economica.net.
La finalul anului trecut, în România existau în jur de 1,8 milioane de polițe de asigurare de viață. Nu toate vor putea face însă obiectul popririi deoarece nu toate au și o componentă de acumulare sau de investiții. Există și polițe simple de viață, care presupun doar plata unei indemnizații pentru familia celui asigurat, în caz de deces sau invaliditate permanentă.
Pe de altă parte, arată sursa citată, fondurile de investiții au atins anul acesta un nivel record de participanți, în condițiile în care peste 700.000 de români investesc în acest mod. Așadar, în total, cel puțin 2-2,5 milioane de oameni sunt vizați de schimbarea legislației în ceea ce privește popririle făcute de ANAF.
Până acum, dacă contribuabilii care nu erau la zi cu plata taxelor și impozitelor, ANAF avea dreptul să pună poprire pe toate conturile bancare, nediscreționar, până la recuperarea datoriei. Se amintește totuși că, potrivit Codului Civil, asigurările nu pot face obiectul unei popriri. Aceasta nu înseamnă că o lege dedicată nu poate nuanța aceste aspect. Art. 2236 alin.2 Cod Civil: “Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizația de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moștenitorilor asiguratului după caz.”
După ce proiectul de ordin de transparență în recuperarea creanțelor va intra în vigoare, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va trebui să pună la dispoziția ANAF, până la data de 31.07.2025 toate informațiile legate de existența unor polițe de asigurare de viață, valoarea existentă în sold, stadiul în care se află acestea, dacă au fost sau nu făcute trageri parțiale, dacă a fost sau nu încasată polița de asigurare. De asemenea, ASF va trebui să furnizeze informații și despre orice alte plasamente financiare, cele de pe piața de capital, deținute de rezidenții români. Toate aceste informații trebuiesc furnizate până la aceeași dată, mai arată sursa citată.
Nu toate produsele financiare pot face obiectul unei popriri și ulterior unui transfer în contul creanței bugetare restante. În această din urmă categorie sunt fondurile de pensii și facultative și obligatorii, majoritatea tipurilor de asigurări, de regulă cele non-viață, care sunt majoritare pentru persoanele juridice, cei mai mari datornici la bugetul de stat.
Colectarea efectivă a impozitelor și taxelor restante are loc doar la data plății despăgubirii, în cazul asigurărilor, respectiv la data scadenței produsului financiar. Pentru a putea fi pus în funcțiune acest proces de colectare a creanțelor bugetare restante este necesar ca ANAF-ul să cunoască cui să i se adreseze. Pentru a fi rezolvată această problemă este necesar un sistem de raportate a unor informații către ANAF, așa cum deja fac băncile. De aceea a fost necesar ca acest Ordin să apară pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Această cerință era venită și din partea altor state din Uniunea Europeană, cu care România face schimb de informații fiscale conform acordurilor încheiate sau regulamentelor europene, se mai arată în analiză. La acest capitol, România era restantă. Primul termen de raportare este 31.07.2025.