Recesiunea nu mai este despre „dacă”, ci despre „când”. Un economist de top spune că scenariul devine foarte plauzibil în 2025

Prioritățile imediate pentru România ar trebui să fie inversarea tendinței de vulnerabilizare a indicatorilor cheie, cum ar fi poziția fiscală și externă, dinamica prețurilor de consum și asigurarea unei coordonări mai bune a mixului de politici fiscal-monetare, arată o analiză transmisă miercuri investitorilor de economiștii BRD, conform HotNews.ro. Raportul avertizează că realinierea echilibrelor macroeconomice implică un cost socio-economic semnificativ, recesiunea devenind un scenariu de bază cel puțin în acest an.

Deceniul actual este martorul apariției unei „noi normalități” cu trei atribute cheie, intrinsec legate: Schimbarea, Volatilitatea și Incertitudinea. „Nu există victorie obținută ieftin”, se mai arată în document, conform sursei citate.

Factorii de decizie politică ar trebui să se asigure că „austeritatea este o punte către ceva mai bun, nu doar o umplutură”

Câștigul sau pierderea sunt o chestiune subiectivă a modului în care definești miza

Mai exact, evitarea la limită a unui accident (scăderea ratingului de țară), dacă va fi cazul, nu trebuie confundată cu o garanție a atingerii destinației (finanțe publice sustenabile), mai ales că drumul este lung, iar continuitatea reformelor este incertă, mai avertizează economistul-șef Florian Libocor.

El amintește de situația economică excelentă a României din 2014/2015 și de amprenta populistă a politicilor care au urmat, recomandând eliminarea „blocajelor de trafic” din calea convergenței României prin abordarea concomitentă a cauzelor sale profunde:

„Indiferent de voința factorilor de decizie, o judecată făcută astăzi se poate dovedi mai bună sau mai rea mâine”

De asemenea, spune economistul șef al BRD, trebuie să recunoaștem că, indiferent de voința factorilor de decizie, o judecată făcută astăzi se poate dovedi mai bună sau mai rea mâine, din cauza naturii în schimbare a contextului, având în vedere că potențiala apariție a unor schimbări bruște ar putea necesita reajustări de complexitate variată.

Îndeplinirea obiectivelor menționate anterior necesită o abordare sensibilă, mai precizează analiza, care citează o idee des întâlnită la stoici: „…înțelept este omul care își poate da un scop dorințelor sale”.

Ajustările fiscale pot fi percepute ca o formă de „agresiune” la adresa identității unei comunități sau a unei clase sociale, iar un apel la solidaritate poate atenua nemulțumirea doar dacă este însoțit de puterea exemplului, atrage Libocor atenția.

La fel de important este să vedem ce vor include următoarele două pachete guvernamentale anunțate, care vizează cheltuielile publice, se mai spune în document.

Modificarea dimensiunii cheltuielilor publice, permițând alocarea unei cote mai mari din PIB unor domenii cheie precum educația, cercetarea și inovarea sau sănătatea, ar putea crește atât productivitatea muncii, cât și rata de participare la forța de muncă, contribuind la atenuarea impactului îmbătrânirii populației și la reducerea ponderii persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată analiza, adăugând că investițiile în infrastructură ar trebui să rămână o prioritate.

Măsurile disperate ale antreprenorilor: renunță la firme, se angajează, deschid firme în alte țări sau se orientează spre off-shore-uri

Măsurile fiscale asumate de Cabinetul Bolojan în ultimele două luni continuă să propage efecte în lanț. Astfel, se dovedește că, deși acestea servesc într-o primă fază rolului cu cea...

ANAF schimbă tacit regulile pentru Declarația Unică. Afectează zeci de mii de români

Potrivit unui Ordin ANAF emis recent, odată cu schimbările fiscal-bugetare care au intrat în vigoare de la 1 august, se schimbă și Declarația Unică, adică Formularul 212, plătitorii de...