Domnului prim ministru nu-i place ciorba incalzita

Autor: Mircea Cosea , profesor universitar
Joi, 11 Martie 2021, ora 19:00
5702 citiri

Zilele trecute, domnul prim ministru Florin Citu a facut o declaratie pe care eu o consider de o mare importanta, mult mai importanta decat orice alta declaratie a domniei sale din ultima perioada.

Este o declaratie care clarifica orizontul si perspectiva contextului economic 2021, un fel de mini, dar foarte sintetic, program de guvernare fara de care mediul de afaceri ar fi fost blocat printr-o totala lipsa de predictibilitate. Este vorba despre politica fiscala, mai direct, despre posibila intentie a guvernarii de a marii impozitele si taxele. Iata ce spune domnul prim ministru:

"Toti se intreaba si am si vazut in spatiul public, se reincalzeste o ciorba mai veche, asta cu taxele. Nu, nu introducem taxe. Sa introduci taxe intr-o perioada in care pib-ul potential sau dinamica economiei este sub potential, este sinucigas, iti omori economia, sa cresti taxele pe care le ai. Nu. Romania are resurse de a reveni in economie, trebuie doar o colectare mai buna. Si acest lucru se face, nu cred ca doar sa schimbi un om sau sa schimbi doi oameni, vei face o colectare mai buna. Digitalizarea este singura solutie pe care am observat-o in ultimii 20 de ani, 30 de ani in Uniunea Europeana, care a crescut colectarea impozitelor permanent."

Aceasta clarificare este extrem de bine venita deoarece, in mod natural, s-a creat o susceptibilitate relativa la capacitatea actualului buget de a realiza reducerea deficitului cu circa 3 procente in conditiile in care blocarea pandemica inca exista, investitiile straine sunt in scadere iar intrarea fondurilor europene este conditionata si intarziata de dificultatile inca existente in elaborarea la timp si in baremul cerut de catre Comisia Europeana a PNRR. In aceste conditii, multi ne-am gandit ca singura cale de a realiza obiectivul bugetar pe 2021 ar fi o posibila ridicare a taxelor si a ipozitelor.

Si eu ma numar printre cei care am sustinut aceasta posibilitate dar declaratia domnului prim ministru ar trebui sa-mi schimbe parerea si sa imi dea pe deplin siguranta unui 2021 fara o crestere a fiscalitatii.

Regret sa spun dar, desi apreciez si aplaud intentia domnului prim minstru, nu sunt intru totul convins ca nu vom avea cresteri de impozite si taxe.

Teama mea este generata de reaparita unui curent de opinie contrar, a carui putere de persuasiune nu trebuie minimalizata mai ales in contextul unei guvernari inca ne consolidata din punctul de vedere al consensului necesar unei coalitii.

Este un curent de opinie care sustine austeritatea si marirea fiscalitatii ca singure cai de redresare a echilibrului bugetar.

De subliniat ca aceasta opinie nu este o aparitie ci o reaparitie deoarece ea a constituit un adevarat breaking news in ultima campanie electorala parlamentara, avand chiar un anumit rol de " agent electoral" in favoarea unor competitori.

Opinia este promovata public prin studiile domnului Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei.

Domnul Valentin Lazea spunea atunci ca singura sansa de revigorare a economiei si de iesire din criza este reducerea cu 20% a salariilor din sectorul public, insistand pe ideia lansata cu ani in urma de catre fostul presedinte Traian Basescu conform careia functionarul public nu-si merita leafa in functie de cat munceste. Prin aceasta teza, domnul Valentin Lazea se prezenta ca un partizan al austeritatii si al politicilor de echilibrare prin taieri si nu prin creare de mai multa valoare adaugata ca urmare a unor politici economice inovatoare si de eficacitate sporita. Desigur, putem spune ca era o parere strict personala dar nu a fost a asa. BNR nu a infirmat ferm ci foarte evaziv iar guvernantii au fost ezitanti in declaratii.

Foarte recent, domnul Valentin Lazea revine in atentia publica declarind ca:

"O cresterile de taxe si impozite este greu de acceptat din punct de vedere politic. Totusi, mai devreme sau mai tarziu, astfel de cresteri vor trebui avute in vedere, fie ca vor fi impuse de Comisia Europeana (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitatile economice interne (impozite pe proprietate)".

Astfel, economistul sef al BNR anunta, cu titlul de opinie personala, cum va arata austeritatea in Romania: dispar scutirile de la plata impozitelor pentru IT-isti si constructori, creste TVA-ul la medicamente, alimente si servicii turistice, dispar tichetele de masa si de cresa, creste impozitul pe dividende si pentru vanzarea locuintelor.

De aceasta data, se specifica in mod clar ca avem de a face cu o opinie personala ceea ce elimina din start orice obligatie a BNR de a-si preciza pozitia.

Desigur este un paradox cu parfum dambovitean. In nicio tara civilizata din lume nu se permite ca un foarte inalt functionar al Bancilor Nationale sau Centrale, ale Institutiilor financiare internationale, ale ONU, OECD sau OMC sa iasa in public cu pozitii " personale" deoarece, conform " UN Code of Ethics. Operating wth unwavering integrity" se considera ca asa se creeaza suspiciunea intentiei respectivei banci, institutii sau organizatii de a "testa" indirect modul in care populatia si mediul economic ar reactiona in cazul punerii in aplicare a respectivei "opinii personale".

Declaratii ca "opinii personale" ale unor astfel de inalti functionari pot fi facute asupra oricaror subiecte, de la starea vremii la rezultatele meciurilor de fotbal dar niciodata asupra unor subiecte ce pot fi considerate factori de influenta asupra unor posibile masuri ce pot fi luate la nivelul deciziei politice. Inaltimea pozitiei institutionale de la care se emit " opinii personale" le transfera acestora, chiar fara voia celui care le emite, un mai puternic caracter institutional decat personal ceea ce face ca la nivelul populatiei ele sa devina mai mult certitudini decat posibilitati.

In mod cert, opinia personala a domnului Valentin Lazea, economist sef al BNR a fost perceputa de marea majotitate a populatiei si a mediului de afaceri ca un anunt al ceea ce in mod sigur se va intampla. Isi poate cineva inchipui ca persoana care este cel mai puternic economist al celei mai puternice banci din Romania isi da cu parerea ca un simplu sahist din Cismigiu?

Evident, nu.

Parerea domniei sale a fost perceputa ca expresie a unei analize serioase si a unei gandiri competente. Tocmai de aceea a creat panica. Se pune intrebarea daca, in fata unei atat de serioase argumentari a necesitatii unei politici crunte de austeritate, guvernul nu va fi de acord cu propunerile " opiniei personale" a domnului Lazea de a mari fiscalitatea.

Iata inca un motiv pentru care declaratia domnului prim ministru este atat de importanta. A eliminat ab initio teama fata de aparitia a unor noi taxe si impozite, lasandu-l pe domnul Lazea doar la nivelul de " opinie personala".

Problema este daca il va lasa acolo definitiv sau doar temporar.

Poate exercita opinia domnului Lazea, in anumite conditii, o presiune asupra primului ministru incat acesta sa decida trecerea in 2021 la austeritatea conceputa de economistul sef al BNR?

Deocamdata, nu ar trebui sa ne temem, primul ministru aratand ca are in vedere alte cai de echilibrare bugetara fara a recurge la austeritate dar, chiar asa, esenta problemei este departe de a fi rezolvata.

Aceasta consta in diferenta de abordare a problemei deficitului bugetar ca factor de actiune in implementarea politicilor de redresare si rezilienta in perioada post criza covid 19.

Abordarea in care se incadreaza si opiniile personale ale domnului economist sef al BNR, considera obiectivul central al politicilor de redresare si rezilienta echilibrarea deficitului bugetar prin atingerea intr-un interval de maximum 36 de luni cuantumul de 3% din PIB.

Pozitia UE in acest caz este ferma chiar daca ministrii de finante UE au suspendat temporar limitele deficitului pentru a combate criza coronavirusului. Caile de atingere a acestui obiectiv sunt preponderent de reducere a cheltuielilor bugetare ceea ce ar reprezenta scaderi de venituri salariale si de pensii combinate cu masuri de extindere a fiscalitatii prin sporuri de impozite si taxe sau/si eliminarea unor facilitati acordate sectorial sau temporar.

Se pune accent si pe necesitatea maririi gradului de colectare dar doar ca masura de completare a politicii de austeritate prin "taieri". Este o metoda de sorginte monetarista, un tip de contabilitate bugetara simpla caracterizata prin prevalenta politicilor de echilibrare prin taieri si nu prin creare de mai multa valoare adaugata ca urmare a unor politici economice inovatoare si de eficacitate sporita. Este o teza a unor manuale americane de economie din anii 70 ai secolului trecut, dar repudiata dupa criza din 2007-2008 de realitatea economica si de comunitatea laureatilor premiului Nobel.

Teoria economica de mainstrem din tarile dezvoltate a evoluat dupa acea criza intr-o directie diferita in sensul reducerii ponderii masurilor de aritmetica bugetara caracterizate prin interpretarea deficitului bugetar doar ca diferenta dintre venituri si cheltuieli, realizand obiectivul de echilibrare bugetara prin reducerea cheltuielilor pana la nivelul existent la un moment dat al veniturilor.

Sunt astfel de remarcat contributiile lui Esther Duflo laureata a Premiului Nobel 2019 (" Good Ecomomics for hard Times" 2019), Mariana Mazzucato (" The Value of Every Thing" 2017) sau Jean Paul Pollin (" La resilience des economies au defi dec la financiarisation" 2021).

Noua interpretare sustine ca politica bugetara nu este o aritmetica simpla de cont contabil indiferenta fata de consecintele sociale si politice pe care le-ar avea, ci, din contra, " un instrument cu valente politice de realizare al unui cadru echilibrat si sustenabil pentru iesirea din criza fara adancirea inegalitatilor si contrastelor deja existente" ( Vezi: Esther Duflo, op cit).

Cu alte cuvine, relativ la situatia actuala a Romaniei, masurile de echilibrare bugetara prin taieri si mariri de fiscalitate ar duce inevitabil la scaderea deficitului bugetar dar ar avea consecinte perverse extrem de negative asupra situatiei economice si sociale ale unor categorii socio-profesionale care ar ajunge la limita pauperizarii absolute cu consecinte asupra puterii de cumparare, asupra scaderii consumului si a tot ceea ce presupune aceasta in termeni de curs valutar si deficit comercial.

Parafrazand, operatia a reusit dar pacientul a murit adica deficitul m-a micsorat dar economia a murit.

Este importanta declaratia primului ministru si pentru ca subliniaza clar posibilele efecte ale aplicarii " opiniei personale" ale domnului Lazea:

"Sa introduci taxe intr-o perioada in care pib-ul potential sau dinamica economiei este sub potential, este sinucigas, iti omori economia, sa cresti taxele pe care le ai."

Fara indoiala, asa este. Premierul are dreptate, dar daca...

Ca intotdeauna, si in acest caz apare un daca.

Ce se va intampla daca situatia economica se va inrautati pe parcursul lui 2021? Ce se va intampla daca PNRR nu va functiona eficient, daca nu vor veni investitii straine, daca succesul primului trimestru nu va putea fi continuat, daca si in acest an vom avea o recolta agricola slaba, daca nu se va putea eficientiza activitatea ANAF, etc, etc?

Opiniile domnului Lazea vor capata virtutea de solutie finala, in sens de singura solutie ramasa pentru a evita catastrofa?

Sa speram ca domnului prim ministru nu-i va place nici in acea nedorita situatie ciorba incalzita.

>

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.



Citeste si:
Florin Cîţu: „Felicitări, dragi români! Cea mai mare creştere economică din UE”
Florin Cîţu: „Felicitări, dragi români! Cea mai mare creştere economică din UE”
Premierul Florin Cîţu îi felicită pe români, prezentând date Eurostat din care rezultă că România are cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul III din acest an. Conform...
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie....