Motivul pentru care Romania continua sa ramana sub "zodia MCV". Ce au scos la iveala rapoartele din ultimii ani

Joi, 10 Iunie 2021, ora 03:30
4040 citiri
Motivul pentru care Romania continua sa ramana sub "zodia MCV". Ce au scos la iveala rapoartele din ultimii ani

Romania nu scapa inca de Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV). Reprezentantii Comisiei Europene au anuntat marti, 8 iunie, ca vor continua sa monitorizeze evolutia situatiei din Romania, prin intermediul MCV, in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, pana la indeplinirea obiectivelor.

"De la ultimul raport MCV din 2019 se inregistreaza o tendinta pozitiva, astfel cum arata parametrii obiectivelor de referinta ale MCV. Comisia saluta faptul ca, in 2021, s-a dat un impuls reinnoit reformei si remedierii regreselor inregistrate in perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste toate recomandarile din cadrul MCV care nu fusesera inca puse in aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi indeplinite daca progresele raman constante. Comisia asteapta cu interes ca autoritatile romane sa transpuna acest angajament in masuri concrete, legislative si de alta natura", a transmis Comisia Europeana.

Ce au scos la iveala rapoartele din ultimii ani

Mecanismul de Verificare si Cooperare a fost creat odata cu intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana pentru a ajuta Romania, dar si Bulgaria - tara ce a intrat si ea in UE in data de 1 ianuarie 2007 - sa ajunga din urma celelalte state membre.

In decembrie 2006, Comisia Europeana a stabilit 4 criterii ("obiective de referinta") pentru Romania, pentru evaluarea progreselor inregistrate in aceste domenii. Cele 4 criterii initiale pentru Romania sunt:

1. asigurarea unui act de justitie mai transparent si mai eficient, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea si monitorizarea impactului noilor Coduri de procedura civila si penala;

2. instituirea unei agentii de integritate cu responsabilitati privind verificarea averilor, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotarari cu caracter obligatoriu, pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive;

3. pe baza progreselor realizate pana in prezent, efectuarea in continuare de investigatii profesioniste si impartiale in legatura cu acuzatii privind acte de coruptie la nivel inalt;

4. adoptarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea si combaterea coruptiei, in special in administratia locala.

Din 2007 si pana astazi, 14 ministri au trecut pe la Ministerul Justitiei si toti au promis ca Romania va face pasi importanti pentru ca tara noastra sa scape de "ochiul ager al MCV". Lucru care nu s-a intamplat.

Rapoartele din 2007-2010

Rapoartele din 2007-2010, perioada in care pe la Ministerul Justitiei s-au perindat Tudor Chiuariu, Teodor Melescanu si Catalin Predoiu, au evidentiat progresele facute de Romania, au apreciat activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si crearea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), infiintata pentru a controla averile demnitarilor si de asemenea, au fost evidentiate progresele in combaterea coruptiei de la nivel local.

De cealalta parte insa, raportul anual, prezentat de Comisia Europeana, la 20 iulie 2010, a criticat amendamentele la ANI votate in Parlament, la 30 iunie 2010, considerate de Comisie un "important pas inapoi", faptul ca Parlamentul "politizeaza cazurile de coruptie" si slabiciunea sistemul judiciar de a pronunta sentinte in cazurile de coruptie la nivel inalt.

Rapoartele 2010- 2015

"Mustrarile" MCV la adresa Romaniei s-au mentinut si dupa 2010, astfel ca in Raportul intermediar, din 18 februarie 2011, Comisia Europeana a criticat Parlamentul pentru ca a redus bugetul ANI si pentru ca a dat vot negativ in privinta unor ministri sau parlamentari anchetati.

Pe de alta parte, in raportul anual al Comisiei din 20 iulie 2011 Romania era apreciata pentru pasii semnificativi pe care i-a facut pentru ameliorarea eficientei sistemului sau judiciar, apreciind insa ca este nevoie de actiuni urgente pentru accelerarea unui numar important de procese de coruptie la nivel inalt. Si in Raportul din 2014 sunt apreciate in continuare activitatea DNA si ANI, rolul de principal garant al independentei justitiei al CSM si masurile luate de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) pentru uniformitatea jurisprudentei.

Aceleasi progrese au fost inregistrate in tara noastra, potrivit Comisiei Europene, si in 2015, cand in raportul MCV din ianuarie au fost aprecieri la adresa DNA, ANI, ICCJ. De cealalta parte, insa, Parlamentul a fost criticat pentru ca nu a respectat recomandarea Comisiei de stabilire a unor norme clare in cazul "suspendarii ministrilor in cazul inceperii actiunii penale impotriva acestora si suspendarea parlamentarilor in cazul pronuntarii unor hotarari negative in materie de integritate sau a unor hotarari definitive pentru acte de coruptie".

Rapoartele 2016- prezent

Raportul din ianuarie 2016 a fost unul dintre cele mai apreciative rapoarte MCV la adresa justitiei din Romania. Comisia a apreciat faptul ca anchetele, dar si condamnarile venite din instanta pe numele multor politicieni pentru coruptie la nivel inalt sunt "un semn ca tendinta subiacenta in ceea ce priveste independenta justitiei este pozitiva si ca nicio persoana care comite o infractiune nu se situeaza mai presus de lege".

De altfel, CE aprecia ca anul 2016 va fi un an-cheie pentru justitia din Romania, in contextul in care vor expira mandatele pentru Procurorul Sef al Parchetului General, Procurorul Sef al DNA si pentru presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vor avea loc alegeri pentru Consiliu Superior al Magistraturii, vor avea loc alegeri locale si parlamentare. Comisia a cerut numiri transparente in sistemul judiciar si masuri pentru asigurarea respectarii normelor in materie de integritate in organizarea alegerilor locale si generale.

Situatia a inceput sa se schimbe, insa, odata cu preluarea, la 4 ianuarie 2017, a conducerii Ministerului Justitiei de catre Florin Iordache, succedat de Tudorel Toader la 23 februarie 2017. Raportul de monitorizare a justitiei publicat in noiembrie 2018 constata regrese ingrijoratoare pentru tara noastra si a fost catalogat ca fiind cel mai dur raport de pana acum.

Comisia Europeana aprecia in acea perioada ca, in ciuda angajamentului asumat de Guvern de a incerca finalizarea MCV cat mai curand posibil, progresele referitoare la abordarea recomandarilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situatia politica. Intr-o perioada de noua luni de la raportul din ianuarie 2017, in Romania s-au succedat doua guverne, in timp ce tensiunile crescande dintre puterile statului (Parlament, Guvern si sistemul judiciar) au ingreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

In plus, progresele si rezultatele bune pe care institutiile judiciare au continuat sa le inregistreze in lupta impotriva coruptiei au fost in mare parte puse sub semnul intrebarii de evenimente precum adoptarea in ianuarie 2017 de catre Guvernul anterior a unei ordonante de urgenta a Guvernului vizand dezincriminarea anumitor infractiuni de coruptie, cum ar fi abuzul in serviciu, si a unei propuneri de act normativ vizand gratierea.

Totodata, se specifica faptul ca a fost criticata presiunea asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie si asupra DNA si subliniaza, in premiera, necesitatea asigurarii unui climat favorabil liberei exprimari si presei independente pluraliste, pentru scoaterea la lumina a cazurilor de coruptie.

Nici raportul din 2019 nu avea sa fie unul prea bun pentru Romania, Comisia Europeana constatand "o involutie fata de progresele inregistrate in anii precedenti, subliniata si in raportul sau din noiembrie 2018". Raportul critica crearea Sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor, care a confirmat temerile exprimate ca ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica si desi in rapoartele pe anii trecuti, Consiliului Superior al Magistraturii fusese laudat ca isi indeplineste in continuare prioritatile, in raportul pe 2019 se remarca "disensiuni si controverse in cadrul CSM".

Nu in ultimul rand, raportul constata si progresele realizate in indeplinirea anumitor obiective, insa si faptul ca in indeplinirea altor obiective nu s-au facut progrese, ba chiar "situatia s-a deteriorat si mai mult, iar o abordare pozitiva mai recenta nu a dat inca rezultate, nefiind adoptate masuri concrete pentru remedierea situatiei".

Citeste si:
Băsescu își vrea privilegiile înapoi. Atacă la CCR legea prin care a fost lăsat fără vila de protocol și pază
Băsescu își vrea privilegiile înapoi. Atacă la CCR legea prin care a fost lăsat fără vila de protocol și pază
Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor...
Cei mai vizibili miniștri din Guvernul Ciucă. Alexandru Rafila a ajuns unul dintre cei mai „șterși” membri ai Executivului
Cei mai vizibili miniștri din Guvernul Ciucă. Alexandru Rafila a ajuns unul dintre cei mai „șterși” membri ai Executivului
Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate şi în luna mai. Pe locul al doilea se situează ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, urmat de ministrul Energiei Virgil Popescu, ambii...