"Strada" vs Guvernul Dragnea - Grindeanu: 12 zile de poveste, finalul se scrie. Pentru Romania

Zeci de institutii si personalitati au reactionat vehement dupa scandalul urias declansat in data de 18 ianuarie de guvernul Grindeanu, cerand renuntarea la ordonantele privind gratierea colectiva si modificarea codurilor penale, insa cererea a ramas pana acum fara ecou, asa ca duminica seara contestatarii ies din nou in strada, in mai multe orase din tara si din strainatate.

Pe pagina de Facebook a evenimentului "Nu legii gratierii si amnistiei" este prezentat programul protestelor de duminica seara si numele institutiilor care vor fi direct vizate in Capitala: Ministerul Justitiei, care a initiat proiectele, Avocatul Poporului, care nu le contesta public, Guvernul Romaniei, care e gata sa le aprobe, si CNA, care nu sanctioneaza derapajele grave inregistrate la unele televiziuni de stiri.

Argumentele impotriva celor doua ordonante promovate de PSD si sustinute de ALDE sunt diverse, numeroase si au fost prezentate public in ultimele zece zile, cand, rand pe rand, presedintele Romaniei, procurori, judecatori, reprezentanti ai societatii civile, ambasadori si formatori de opinie au cerut PSD sa opreasca acest demers care nu are in vedere interesul public.

Cum a inceput totul

Proiectele de ordonanta de urgenta au intrat in atentie miercuri, 18 ianuarie, cand presedintele Klaus Iohannis a venit, pe neasteptate si in premiera, la Palatul Victoria, pentru a purta o discutie cu premierul si a prezida sedinta de Guvern. Seful statului a declarat atunci ca Sorin Grindeanu (foto stanga) i-a dat asigurari ca actele normative nu fusesera trecute pe ordinea de zi (care nu era publica) si nici nu vor fi vreodata adoptate netrasparent.

Dupa plecarea presedintelui, ministrul Justitiei, Florin Iordache (foto dreapta), a dezvaluit ca el este initiatorul ordonantelor si a decis sa le posteze pe site-ul ministerului. In acel moment s-a vazut ca ordonanta privind gratierea continea ca termen chiar data de 18 ianuarie.

Citeste ce contin cele doua ordonante de urgenta si notele de fundamentare:

• Ministerul Justitiei a elaborat o OUG care scoate 2.500 de detinuti din puscarie
• Ordonanta pentru condamnati: Se gratiaza total pedepsele pana in 5 ani si jumatate din pedepsele tuturor celor peste 60 de ani
• Cum vrea Guvernul sa schimbe Codul Penal in favoarea lui Dragnea: Parchetul nu se mai poate sesiza din oficiu, denuntul se poate face in maxim 6 luni
• Guvernul sustine ca vrea sa elibereze puscariile, dar OUG ii gratiaza si pe cei condamnati cu suspendare sau doar amendati penal
• De gratierea in varianta Guvernului pot beneficia inclusiv unii criminali sau violatori

Primul lucru care a dat de gandit a fost faptul ca Guvernul Grindeanu apeleaza la ordonante de urgenta, cunoscut fiind ca spre deosebire de legile adoptate in Parlament, ele intra in vigoare imediat, producandu-si efectele inainte de a putea fi contestate la Curtea Constitutionala.

Conform Constitutiei, gratierea colectiva intra in atributiile Parlamentului, nu ale Guvernului. In plus, Guvernul poate apela la ordonante de urgenta numai in situatii exceptionale, pentru probleme a caror solutionare nu poate fi amanata, ceea ce nu se intampla in cazul de fata, spun contestatarii initiativei PSD.

Pe de alta parte, in programul de guvernare cu care PSD a castigat alegerile din decembrie 2016 si care a fost votat de circa 3,2 milioane de romani (adica doar 17,4% din totalul alegatorilor), nu se vorbeste deloc despre gratiere si dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu, asa ca pare de neinteles de ce guvernul Grindeanu a facut din acest subiect una din prioritatile mandatului sau.

Mai mult, in ciuda scandalului public declansat, nici premierul Sorin Grindeanu, nici ministrul Justitiei, Florin Iordache, nu au fost capabili sa prezinte public pana acum date statistice si detalii elocvente cu privire la situatia din penitenciare, care sa fundamenteze cele doua initiative.

In schimb, s-a scris si s-a discutat mult despre faptul ca principalul beneficiar al celor doua ordonante de urgenta este presedintele PSD, Liviu Dragnea, condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul si trimis in judecata intr-un alt dosar, in care este acuzat de instigare la abuz in serviciu si la fals intelectual, si in care are un nou termen chiar pe 31 ianuarie, existand riscul unei noi condamnari definitive chiar in acest an.

Totodata, din cauza primei condamnari, Liviu Dragnea nu a putut sa ocupe functia de premier, desi si-a dorit acest lucru, iar o gratiere l-ar avantaja si din acest motiv.

Alti beneficiari ai celor doua ordonante de urgenta sunt Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vintu, Alina Bica, Elena Udrea la care se adauga zeci de parlamentari si alesi locali.

• Pe cine ar scapa ordonantele pe Justitie? Voiculescu, Dragnea, Oprea, Udrea sau Bica, printre beneficiari
• Procurorul general: 25-30 parlamentari, plus consilieri si primari vor fi achitati daca se schimba legea pe conflictul de interese
• Tariceanu: Condamnatii au dreptul la imagine. Si in antichitate functiona gratierea. Si in comunism. Nu inteleg de ce aceasta tulburare

Pentru a-si sustine demersul, liderii PSD si ALDE au invocat supraaglomerarea din inchisori si numarul mare de plangeri la CEDO, argumentand ca gratierea ar rezolva problema. Fals.

Inchisorile sunt supraaglomerate, dar situatia e cunoscuta de foarte multi ani, timp in care Romania a fost guvernata cu precadere de PSD. Guvernul Ponta a cunoscut situatia, dar nu a facut nimic pentru a o remedia, pregatind terenul pentru gratiere.

Iar in ceea ce priveste hotararea pilot pe care CEDO o pregateste pentru a sanctiona Romania din cauza conditiilor improprii din inchisori, presedintele Klaus Iohannis a declarat ca lucrurile nu stau deloc asa cum sustine Guvernul si ca vom avea ragaz circa 18 luni pentru a pune la punct un pachet de masuri legislative care sa puna capat crizei din penitenciare, pachet in cadrul caruia gratierea ar fi doar o mica parte a solutiei.

• Iohannis a discutat la CEDO despre penitenciare: Nu va fi niciun fel de amenda. Gratiere se face pentru cei care stau in inchisori, nu pentru cei care stau in Parlament
• Iohannis a vorbit la CEDO, Dragnea il contrazice: Nu scapam de amenda daca in cateva luni nu luam masuri, inclusiv gratierea
• Presedintele CEDO ne recomanda masurile luate de Italia prin programul "Inchisori goale" - numarul detinutilor s-a injumatatit

Dupa ce a afirmat ca habar n-are ce vor sa faca Sorin Grindeanu si Florin Iordache, Liviu Dragnea le-a transmis acestora vineri seara un mesaj foarte clar:"Astept ceva in privinta asta!", cerandu-le totodata sa fie "hotarati" si sa "isi asume raspunderea".

Reactii si argumente impotriva demersului PSD

Prevederile celor doua acte normative, precum si faptul ca guvernul Grindeanu a decis sa recurga la ordonante de urgenta, trecand peste rolul de legiuitor al Parlamentului, au starnit vii reactii negative. Rand pe rand, presedintele Klaus Iohannis, procurorul general al Romaniei, presedintele Inaltei Curti, procurorul sef al DNA, asociatii ale magistratilor si reprezentanti ai sindicatelor din penitenciare sau ai organizatiilor neguvernamentale au criticat aspru atat continutul celor doua ordonante, cat si modul suspect in care guvernul Grindeanu le-a promovat in spatiul public.

Presedintele Iohannis a cerut Guvernului sa retraga ordonantele pe Justitie, iar dupa ce guvernul a refuzat, a decis sa declanseze un referendum pe tema luptei impotriva coruptiei. "Gasca celor cu probleme penale vrea sa schimbe legi", a spus Klaus Iohannis.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a transmis guvernului Grindeanu ca "adoptarea in secret a unei ordonante de urgenta ce priveste activitatea autoritatii judecatoresti ar constitui un derapaj constitutional extrem de grav".

Asociatia "Forumul judecatorilor" a semnalat faptul ca Guvernul se substituie Parlamentului si, in plus, gratierea "poate avea ca efect scaderea increderii in justitie si accentuarea sentimentului de insecuritate sociala, fara a conduce in realitate la eradicarea suprapopularii penitenciarelor, efectul putand fi doar de scurta durata".

Asociatia Voci pentru Democratie si Justitie (VeDem Just) a explicat ca ordonanta privind gratierea e neconstitutionala, inoportuna si nu va rezolva problemele sistemului penitenciar, iar cea de a doua va duce la inchiderea dosarelor si eliberarea unor condamnati pentru abuz in serviciu.

Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a declarat ca proiectul este "penibil", experienta aratandu-ne ca majoritatea celor gratiati revin in scurt timp in penitenciare si ca pot fi eliberati criminali. "Care sunt interesele oculte?", s-a intrebat retoric procurorul general.

Si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, a declarat ca ordonantele par a fi facute "cu dedicatie".

DNA a transmis ca sunt favorizate anumite persoane si se doreste protejarea celor care au luat mita.

Parchetul General a subliniat faptul ca gratierea colectiva facuta in acest mod ar demonstra lipsa de vointa si slabiciunea autoritatilor in fata criminalitatii, pentru ca ar urma sa fie gratiate si infractiuni precum uciderea din culpa sau vatamarea corporala din culpa, ceea ce ar implica nesocotirea vietii ca valoare sociala fundamentala. "Cel mai elocvent exemplu in acest sens il constituie cauza denumita generic Colectiv", a subliniat Parchetul general.

Si procurorii din DIICOT s-au aratat contrariati de prevederile celor doua acte normative, sustinand ca ele vin in contradictie cu politica penala avuta in ultimii ani si ca favorizeaza infractionalitatea.

CSM a dat aviz negativ proiectelor si a apreciat ca procedura de adoptare a ordonantelor Ministerului Justitiei incalca Constitutia.

Fostul presedinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat ca o gratiere ar trebui facuta, dar ea trebuie argumentata temeinic, si s-a aratat contrariat de faptul ca ordonanta gratiaza pe criterii de varsta, lucru nemaiintalnit pana acum.

Sindicatul National al Lucratorilor din Penitenciare a atentionat asupra faptului ca datele statistice arata ca dupa gratiere, efectivele din inchisori se refac in cel mult un an si jumatate, asa ca solutia corecta ar fi construirea de noi penitenciare si identificarea unor noi solutii de cazare, nu gratierea.

In plus, Sindicatul OMNIA a aratat ca invocarea unei hotarari CEDO in cazul Romaniei nu sta in picioare si ca nu se pune problema unor amenzi. "De fapt, CEDO inceteaza sa solutioneze cauze de un anume tip (in acest caz referitoare la detentie) pana cand statul membru nu-si rezolva problemele sistemic, pe baza unor recomandari. Un exemplu in acest sens este hotararea pilot pe tema restituirilor", arata sindicatul.

In acelasi timp, Administratia Nationala a Penitenciarelor a precizat ca 3.707 detinuti s-ar incadra pentru eliberare, potrivit OUG privind gratierea, deficitul fiind, in schimb, de 8.574 de locuri in inchisori, asa ca ordonantele nu ar rezolva problema de fond.

Si in raportul Comisiei Europene in cadrul MCV dat publicitatii saptamana aceasta se face trimitere la cele doua ordonante controversate, afirmandu-se ca ele sunt menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie.

Europarlamentarul Monica Macovei a semnalat faptul ca PSD a dezinformat Parlamentul European in legatura cu cele doua ordonante, iar cativa reprezentanti ai Initiativei Romania au depus denunt penal la DNA impotriva premierului Sorin Grindeanu si a ministrului Florin Iordache, cerand declansarea unei anchete penale pentru "favorizarea faptuitorului".

Ambasada SUA a transmis un mesaj prin care a fost subliniat faptul ca "orice schimbare a legislatiei anticoruptie a Romaniei trebuie sa se faca printr-un proces transparent, deplin consultativ, care consolideaza lupta impotriva coruptiei si pune capat furtului bogatiei tarii", iar "orice propunere legislativa care contravine consolidarii statului de drept ii afecteaza pe toti romanii".

De asemenea, Ambasada Germaniei a transmis Romaniei ca lupta anticoruptie si consolidarea statului de drept sunt factori importanti pentru binele ei economic, reamintind ca ele reprezinta factori puternici de care tin cont posibilii investitori, iar cancelarul Angela Merkel l-a sunat pe presedintele Iohannis si s-a aratat preocupata de "unele demersuri care ar putea afecta lupta anticoruptie".

De asemenea, Ambasada Canadei si-a aratat interesul activ fata de lupta anticoruptie dusa in Romania si a subliniat ca "romanii merita integritate sporita din partea institutiilor, a functionarilor publici si din partea reprezentantilor lor alesi".

Mai multe organizatii neguvernamentale, printre care Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice si Grupul pentru Dialog Social au pus la indoiala scopul urmarit de ministrul Justitiei si au cerut retragerea ordonantelor.

"Aceste practici arunca Romania inapoi in anii 90 si sunt incompatibile cu standardele unei tari care este membra UE. De altfel, acordarea unei gratieri colective prin intermediul unei ordonante de urgenta este o actiune fara precedent in istoria postdecembrista a Romaniei", arata ONG-urile.

De asemenea, Centrul pentru Resurse Juridice a subliniat faptul ca "nu ne aflam in prezenta unei situatii extraordinare a carei reglementare nu poate fi amanata, nefiind indeplinite conditiile pe care Constitutia le impune pentru adoptarea ordonantei de urgenta".

La randul sau, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki a aratat ca, in Italia, dupa gratiere, numarul infractiunilor s-a triplat si a avertizat ca de aceasta ordonanta ar beneficia si criminalii, pedofilii, traficantii de persoane si de droguri si cei care au savarsit crime impotriva umanitatii.

PNL si USR au initiat motiune simpla pentru demiterea ministrului Justitiei si au amenintat guvernul cu motiunea de cenzura.

Totodata, mai multi formatori de opinie au tras semnale de alarma.

"Democratia este autoguvernare prin intermediul unor delegati alesi, care reprezinta interesele societatii si care stau sub supravegherea societatii. Nu poti sa faci legi pentru tine, pentru a-ti salva propriile interese!", a punctat filosoful Mihai Sora.

Artistul Tudor Chirila a criticat "ordonantele cu dedicatie" si a transmis mesajul: "Niciun vot din lume nu poate legitima hotia", iar cunoscutul politist-scriitor Marian Godina a comentat ironic, in limbajul infractorilor: "Eu nu 'halesc' basme d-astea lacrimogene", referindu-se la argumentele invocate de guvern.

O petitie online a strans in scurt timp zeci de mii de semnaturi, iar oamenii au iesit in numar foarte mare in strada ca sa protesteze fata de intentia Guvernului:

• Proteste uriase in toata tara. Zeci de mii de oameni au spus NU gratierii, Iohannis a venit la Universitate (Galerie foto & Video)
• Zeci de mii de oameni in strada, Iohannis a fost la protest: Gasca celor cu probleme penale vrea sa schimbe legi! (Video)
• Protestele din Romania, in presa internationala: Mii de oameni cer in strada Guvernului sa renunte la gratieri
• Dupa ce Iohannis a fost la protest, Dragnea reactioneaza: Presedintele Romaniei e in fruntea unei noi mineriade. E inceput de lovitura de stat
• Un nou protest in Piata Universitatii: "Legile se fac cu cap, nu cu muschi de condamnat", "Dragnea, nu uita, asteptam si cartea ta"

In replica, oamenii si televiziunile de casa ale PSD au sustinut ca protestele au fost organizate de serviciile secrete si ca duminica trecuta s-ar fi incercat o lovitura de stat. Mai mult, Romania TV a relatat ca cineva ar fi platit 50 de lei pentru fiecare participant, ba chiar si 30 de lei pentru fiecare... caine prezent la protest.

CNA ar fi trebuit sa se autosesizeze fata de derapajele inregistrate in ultimele zile, dar nu a facut-o si ramane de vazut cum va reactiona la numeroasele sesizari venite din partea celor nemultumiti de dezinformarile practicate de unele televiziuni de stiri.

Ca urmare a presiunii publice extraordinare, ministrul Justitiei a decis sa organizeze, formal si in ceasul al 12-lea, o dezbatere pe marginea celor doua ordonante, care va avea loc luni, timp de 2 ore, intr-un cadru extrem de restrans. Printre participanti si-a anuntat prezenta si Gigi Becali, fost detinut. Initial s-a stabilit ca presa nu are acces in sala, dar ulterior Ministrul Justitiei s-a razgandit.

Decizia finala va fi luata in zilele urmatoare si va apartine guvernului Grindeanu. Chiar daca s-a vorbit despre posibilitatea unei asumarii raspunderii guvernului in Parlament, ceea ce ar permite depunerea de amendamente si contestarea la CCR, toate datele indica faptul ca ordonantele controversate vor fi adoptate in sedinta de guvern de miercuri, pentru ca ele sa intre cat mai repede in vigoare.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...