Suma colosală pe care ar putea România să o ia de la UE în 2022. "Provocarea principală a fost absorbţia fondurilor europene”

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a declarat marți, 4 ianuarie, că absorbţia fondurilor europene rămâne, în anul 2022, cea mai mare provocare, iar dezvoltarea regională, armonizarea teritorială şi investiţiile care vizează echilibrul social şi economic rămân priorităţi ale Ministerului Dezvoltării.

"Cea mai mare provocare rămâne, în continuare, absorbţia fondurilor europene. Programul Operaţional Regional pe 2022 are ţintă de absorbţie de 1,25 de miliarde de euro, cu 300 de milioane de euro mai mult decât în 2021, şi această ţintă trebuie categoric atinsă, iar pe anul 2023 ţinta de absorbţie este aproape dublă faţă de 2022, şi anume de 2,19 miliarde de euro. Cu aceste ţinte de absorbţie vom ajunge la sută la sută absorbţie pe Programul Operaţional Regional şi ne propunem acest deziderat care este important pentru a putea dezvolta comunităţile locale şi România", a declarat ministrul Dezvoltării, într-o conferinţă de presă, în care a făcut un bilanţ al activităţii pe anul 2021.

Cseke Attila a adăugat că alte două provocări sunt legate de punerea în aplicare a PNRR, a reformelor şi a investiţiilor, precum şi implementarea Programului de investiţii "Anghel Saligny", care va asigura infrastructură de bază - apă canalizare, drumuri, racordare la reţele de gaz - în valoare de 50 de miliarde de lei, în care sunt depuse 7.545 de proiecte, în valoare totală de 137,5 miliarde de lei.

"Provocarea principală pentru Ministerul Dezvoltării şi pentru ministrul Dezvoltării, în anul 2021, a fost absorbţia fondurilor europene, un subiect despre care am discutat mai puţin, dar pentru care am muncit mai mult, pentru că suntem autoritate de management pe Programul Operaţional Regional şi în care ţinta de absorbţie pe 2021 a fost de 950 milioane euro - aceasta este suma pe care trebuia să o atingem pentru a nu avea dezangajare din partea Comisiei Europene. Am închis anul 2021 cu o absorbţie de 1,02 miliarde de euro, adică am depăşit ţinta de absorbţie cu 52 de milioane de euro, şi astfel programul merge înainte. La toate celelalte programe de finanţare europeană, care sunt cu finanţări mai mici (...) ţintele de absorbţie au fost atinse de către Autoritatea de management care funcţionează în cadrul MDLPA. (...) Aici sunt practic acele programe de investiţii care zilnic se transformă în ceva", a explicat ministrul.

Un alt aspect important, urmărit în 2021 de către MDLPA, s-a referit la atribuţia legată de dezvoltarea teritorială a ţării, cu accent pe echilibrarea finanţării şi realizarea unei coeziuni teritoriale mai bune.

Astfel, prin PNRR, MDLPA are alocate peste 4 miliarde de euro, din care pentru Fondul local sunt 2,1 miliarde de euro (fiecare unitate administrativ-teritorială are prealocată o sumă identică, indiferent de mărimea acestora), iar 2,17 miliarde de euro sunt repartizate în Fondul renovării, care asigură pe ambele componente o teritorializare a finanţărilor acordate pe proiectele de eficienţa energetică (pe judeţe şi pentru zonele subdezvoltate 20%).

"Pentru prima dată, în 2021, s-au creionat patru programe de investiţii care au urmărit acest deziderat. În primul rând, în cadrul PNRR Ministerul Dezvoltării va gestiona două mari fonduri - Fondul local şi Fondul renovării, În fondul local, care are o valoare de 2,1 miliarde de euro, fiecare UAT are prealocată o sumă, indiferent de mărimea acesteia, pe fiecare categorie de UAT, adică la nivel de comună în jur de 270.000 de euro, la nivel de oraşe 2,5 milioane de euro, la nivel de municipii, altele decât cele reşedinţă de judeţ, 3.6 milioane de euro, pe fiecare UAT, la nivel de municipiu reşedinţă de judeţ - 10,6 milioane de euro pe fiecare, indiferent de numărul populaţiei şi de mărimea acestei reşedinţe de judeţ", a arătat Cseke Attila.

El a mai arătat că la Fondul renovării, care priveşte programe de eficientizare energetică a clădirilor, indiferent dacă sunt publice sau blocuri de locuinţe, valoarea este de 2,17 miliarde de euro, urmând să fie luate în considerare finanţări prelaocate pe judeţe, astfel încât să se asigure un echilibru la nivelul ţării.

Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny" prevede finanţarea a cel puţin unui proiect eligibil pentru un UAT care a depus cerere de finanţare, a amintit ministrul. Astfel, fiecare comună, dacă a depus proiect eligibil, are o finanţare asigurată de cel puţin de 4 milioane de lei, fiecare oraş de 7 milioane de lei, fiecare municipiu, altul decât reşedinţe de judeţ, 10 milioane de lei, municipiile reşedinţă de judeţ - 43 de milioane de lei, fiecare judeţ - 140 de milioane de lei.

Pentru instituţiile de cultură descentralizate s-au alocat finanţări de 266,3 milioane de lei pentru 66 de teatre, opere şi filarmonici din 34 judeţe ale ţării, iar finanţarea va fi asigurată şi în anul 2022, ca o formă de echilibru financiar, faţă de instituţiile de cultură similare care sunt finanţate exclusiv de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, a adăugat Cseke Attila.

"Pentru aeroporturile regionale din subordinea consiliilor judeţene am creat temeiul legal şi financiar pentru finanţarea nu numai a celor 6 aeroporturi mai mari (exclusiv susţinute în anul 2020), ci şi a aeroporturilor cu un număr de pasageri sub 200.000/an, afectate de consecinţele pandemiei, astfel că, în 2021, 12 aeroporturi au primit 84 milioane de lei. În ceea ce priveşte bugetul MDLPA, bugetul iniţial aprobat pe 2021 a fost de 7,15 miliarde de lei, bugetul executat cu care se închide execuţia bugetară a ministerului este 9,55 miliarde de lei. (...) Anul acesta bugetul iniţial al Ministerului Dezvoltării este de 7,72 de miliarde de lei. Preconizăm că în mod cert anul acesta va fi al fel, o execuţie bugetară cu o sumă mai ridicată decât cel iniţial, probabil la finalele anului execuţia bugetară va depăşi suma de 10 miliarde de lei", a adăugat ministrul Dezvoltării.

În ceea ce priveşte investiţiile realizate prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), în comparaţie cu 2020, toţi indicatorii sunt în creştere, astfel că în anul 2021 au fost aprobate 432 de investiţii în valoare de 6,87 miliarde de lei (32% creştere), 975 obiective contractate în valoare de 9,1 miliarde lei (creştere cu 82% faţă de 2020) şi au fost 849 de proceduri de achiziţie publica în valoare de 6,3 miliarde de lei (o creştere cu 35%), a mai precizat Cseke Attila.

Prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, în anul 2021 s-au recepţionat în total 751 de locuinţe, faţă de 464 în 2020, o creştere de 61%, din care 583 sunt pentru tineri, 21 pentru comunităţile de romi şi 147 sunt locuinţe de serviciu.

"Anul trecut am demarat un program nou şi extrem de aşteptat deopotrivă de autorităţile locale, cât şi de tinerele familii - Programul naţional de construire a creşelor - prin care vom construi trei tipuri de creşe. (...) Astăzi avem 53 de astfel de investiţii cu documentaţia aprobata, dintre care 23 sunt în diferite stadii de procedura de achiziţie publică. (...) Urmează ca în luna februarie să aprobăm noi investiţii şi la acest nivel", a precizat ministrul Dezvoltării.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...