AFP: Romania a ratat sansa fondurilor UE - are cea mai slaba absorbtie

Romania a ratat sansa fondurilor europene, un lucru ilustrat, de exemplu, de intarzierile unui santier la Brasov, unde cei 230.000 de locuitori ai orasului asteapta de mai multi ani ca o autostrada sa asigure legatura cu Bucurestiul si o dezvoltare economica sigura, comenteaza AFP.

"Ma intalnesc cu numerosi investitori carora le-ar placea sa vina aici, dar care nu o fac din cauza dificultatilor accesului in regiunea noastra", declara pentru AFP primarul Brasovului, George Scripcaru, fara sa isi disimuleze "frustrarea".

Cat costa reducerea diferentei dintre "fosta dictatura comunista" si Europa de Vest

Bruxelles-ul a pus la dispozitia Romaniei suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile in perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenta de dezvoltare intre aceasta fosta dictatura comunista si Europa de Vest, in special in domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.

Romania a utilizat mai putin de 10 la suta din suma, reprezentand cel mai slab nivel de absorbtie in randul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Intarzieri cauzate de executarea proiectelor. Birocratie complexa, "absurda"

Un raport guvernamental privind situatia santierelor rutiere finantate cu fonduri europene constata, la inceputul lui noiembrie, ca intarzierile erau cauzate mai ales in partea de executare a proiectelor.

Constructorii nu "mobilizeaza utilaje si personal suficiente", iar Compania Nationala romana pentru Autostrazi si Drumuri nu se achita de obligatii fata de ei.

"Probleme nu se inregistreaza doar in partea de aplicare a proiectelor, ci si in amonte, in partea de gestionare de catre autoritati", a declarat pentru AFP Septimiu Parvu, un adjunct al directorului Asociatiei Pro Democratia.

"Birocratia impusa de catre stat in vederea accesarii fondurilor este atat de complexa, incat devine absurda", adauga el.

Desi finantarea este europeana, Guvernul roman este cel care evalueaza si aproba proiectele si aplicarea lor.

Primarul din Ciugud (centru), un sat cu aproximativ 3.000 de locuitori, Gheorghe Damian, a fost nevoit sa depuna eforturi intense pentru a obtine finantarea unui proiect de canalizare, in cadrul altui program european.

"Dupa ce dosarul a fost validat, au inceput sa apara probleme, deoarece, pentru a lansa licitatia, a fost necesar sa obtinem autorizatia din partea a trei institutii de stat, care aveau fiecare in parte alta parere", povesteste primarul pentru AFP.

Bruxelles-ul a blocat in octombrie plata fondurilor in domeniile transporturilor, dezvoltarii regionale si ameliorarii competitivitatii, dupa ce a constatat "deficiente grave in sistemul de gestionare".

La inceputul anului, fondurile destinate dezvoltarii resurselor umane au fost suspendate din acelasi motiv.

Directorul Agentiei Nationale pentru Integritate (ANI) Horia Georgescu apreciaza ca unele conflicte de interese descoprite in cadrul unor proiecte finantate cu fonduri europene - beneficiari care aveau legaturi cu persoane insarcinate sa dea unda verde in cadrul unor administratii - au luat proportii "ingrijoratoare".

Solutia lui Orban pentru fondurile europene: Un fond de tip buffer

Ministrul roman pentru Afaceri Europene Leonard Orban, un fost comisar european, apreciaza, totusi, ca "problema fraudelor nu este cea mai importanta". El acuza o lipsa de competenta in cadrul administratiei, dar si in randul beneficiarilor, in realizarea si aplicarea acestor proiecte complexe.

"Schimbari sunt in curs in cadrul structurilor care gestioneaza aceste fonduri si se va resimti o ameliorare", a declarat Orban, intr-un interviu pentru AFP. Dupa nominalizarea sa, in urma cu un an, rata absorbtiei, care a atins cu dificultate 4 la suta in patru ani, a urcat la 10 la suta.

Penalitati de 800 de milioane de euro, pentru Romania

Romania se asteapta, totusi, sa suporte penalizari in valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, din cauza erorilor comise pana in prezent.

In cazul in care absoarbe mai putin de 40 la suta pana la sfarsitul lui 2013, ar putea sa piarda pana la 6,7 miliarde de euro, potrivit lui Orban.

Fondurile aferente perioadei 2007-2013 pe care nu va reusi sa le cheltuiasca vor fi redirectionate catre state membre, in mod proportional cu contributia lor la bugetul UE.

Romania nu este, cu siguranta, singurul elev slab. Si Italia este in urma, uneori din aceleasi cauze, chiar daca Guvernul lui Mario Monti a redresat situatia.

Astfel, ministrul italian pentru Coeziune Teritoriala Fabrizio Barca a avertizat luna trecuta ca Italia ar putea sa piarda suma de 3,5 miliarde de euro fonduri structurale, la care are dreptul pana la sfarsitul lui decembrie.

In Romania, Orban pledeaza totusi ca UE sa aloce noi fonduri de coeziune importante pentru perioada 2014-2020.

"In Franta, delocalizarile lasa mii de persoane in somaj, in timp ce medicii nostri pleaca din Romania in Vest pentru salarii mai bune. Doar o apropiere a nivelurilor noastre de dezvoltare economica va putea sa limiteze aceste fenomene", conchide el.

Citeste si:

Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată

Lupta internă din PMP a ajuns la noi culmi după ce actualul și fostul președinte al partidului s-au acuzat reciproc că au avut promise funcții de la PNL ca urmare a unei eventuale fuziuni....

Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, afirmă, marţi seară, că este nemulţumit de modul în care se comună în coaliţie, aşteptând mai mult fair-play din partea partenerilor. Cîţu susţine...