Conditionalitatile introduse de liderii europeni pentru alocarile de fonduri europene limiteaza cresterea estimata pentru Romania, insa tara noastra va primi oricum mai multi bani pentru perioada 2014-2020 decat a primit pana acum.
"Realist vorbind, Romania (si celelalte state beneficiare) nu mai pot intra la masa plecand de la cresterea bugetului propusa de Comisie. Miza acum este sa limitam cat mai mult taierea bugetului. Deocamdata, in toate variantele vehiculate, alocarile pentru Romania pe viitoarea perioada de programare vor fi mai mari decat ce a avut pana acum si nu a reusit sa cheltuiasca.
Dupa precedentul candidaturii Serbiei, un veto romanesc la bugetul UE ar consolida imaginea Romaniei de stat-problema, care abuzeaza de cazurile cand unanimitatea este necesara", se arata intr-o analiza a Centrului Roman pentru Politici Europene.
Negocierile se desfasoara in jurul propunerii Comisiei Europeane care a cerut o suma totala de 1,025 miliarde de euro (credite de angajament) in crestere cu 4,8% fata de bugetul pe 2013. Ulterior, au fost propuse mai multe variante de scadere a bugetului propus.
Ultima varianta de compromis vizeaza o reducere cu 75 de miliarde de euro de euro, fiind propusa de presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy cu o saptamana inaintea Consiliului, reducerea urmand sa afecteze fondurile de coeziune si fondurile pentru agricultura.
Romania ar fi putut primi fonduri cu 30% mai mari
Exista mai multe scenarii potrivit carora cresterea de care ar putea sa beneficieze Romania, in special la capitolul "coeziune", daca propunerea Comisiei ramanea in picioare, ar fi fost de 30% fata de cat i s-a alocat prin actuala perioada de programare 2007-2013.
Au fost insa introduse anumite conditionalitati (14 potrivit documentului recent prezentat de Comisia Europeana la Bucuresti si pus in dezbatere de Ministerul Afacerilor Europene), unele dintre ele referindu-se la disciplina bugetara. Altfel spus, orice stat membru - euro sau non euro - trebuie mai intai sa respecte strict conditiile privind deficitul (sub 3%) si cea pentru datoria publica, altfel nu se va putea atinge de banii europeni. Conditionalitatile din viitoarea perioada de programare vor face ca fondurile UE sa fie mult mai greu de cheltuit.
De asemenea, Van Rompuy a propus ca "pentru statele membre a caror rata cumulata a platilor in perioada 2007-2011 raportat la alocarile de care beneficiaza pentru 2007-2013 este mai mica de 60% din media UE 27 (care este 33% - n.red.), alocarile nationale nu ar trebui sa creasca cu mai mult de 15% comparativ cu actuala perioada de programare".
Romania este statul membru al UE aflat in aceasta situatie. Rata ei de absorbtie la sfarsitul lui 2011 nici nu ajunge la un procent cu doua cifre. "Practic este singularizata Romania prin acest articol", a precizat pentru CRPE un oficial apropiat negocierilor.
De la sperantele estimate la o crestere cu aproape 30% a alocarilor viitoare, practic Romania ar mai putea sa obtina pe coeziune doar cu 15% mai mult.
Romania va ramane, insa, in viitoarea perioada de programare, beneficiar net al bugetului UE.
Romania ar putea primi, prin bugetul viitor pentru coeziune si pentru agricultura,
mai putin cu aproximativ cinci miliarde de euro fata de asteptarile cele mai
optimiste, insa e mai mult decat avea pana acum.
Una dintre estimarile oficiale pe care CRPE le-a putut consulta se refera la o crestere cu 31% a alocarilor (agricultura plus fonduri prin politica de coeziune). Daca in actuala perioada de programare Romania a avut la dispozitie aproape 34 de miliarde de euro, din 2014 ar putea primi 45 de miliarde de euro.
Chiar si in varianta pierderii procentului de crestere la care spera, Romania va putea beneficia de o finantare net superioara fata de actuala perioada de programare si va putea ajunge la 40 de miliarde de euro.
