Contributia Romaniei la bugetul UE, intoarsa in tara drept imprumut cu dobanda

In ultimul an Romania a reusit sa absoarba doar 800 de milioane de euro din fondurile europene. In total, in trei ani si jumatate, in tara au intrat pe aceasta cale doar 2,18 miliarde de euro, adica nici 7% din totalul sumelor alocate tarii noastre pana in 2013.

De partea cealalta, Romania a varsat pana in prezent la bugetul Uniunii Europene nici mai mult, nici mai putin de 4,53 miliarde euro, echivalentul a aproximativ 45% din suma cu care Romania trebuie sa contribuie in intervalul 2007-2013.

Pe scurt, contributia neta a Romaniei la bugetul UE pana in prezent se cifreaza la 2,35 miliarde euro. Suma nu este deloc nesemnificativa daca ne gandim ca este mai mare decat deficitul care trebuie acoperit anual la bugetul de pensii.

Raportat la Produsul Intern Brut, cele 2,35 miliarde euro sunt echivalente cu peste o patrime din valoarea totala cu care s-a contractat economia in 2009 sau cu o treime din valoarea totala a investitiilor straine directe (ISD) atrase anul trecut.

Un grad de absorbtie mai ridicat ar fi ajutat Romania sa depaseasca mai usor criza economica. Ca dovada, Polonia, tara care a reusit sa atraga fonduri europene in valoare de 6,53 miliarde euro (aproximativ 11% din sumele puse la dispozitie de Uniunea Europeana), si-a asigurat jumatate din cresterea economica de 1,8% din 2009 ca urmare a accesarilor de fonduri comunitare.

Cum se intorc banii in Romania

O suma echivalenta cu contributia neta a Romaniei la bugetul Uniunii Europene a intrat in tara in ultimul an si jumatate sub forma de imprumut de la Comisia Europeana. Primele doua transe din imprumutul de la Comisia Europeana, imprumut care face parte din pachetul de finantare semnat de autoritatile de la Bucuresti cu FMI, UE, Banca Mondiala si BERD, au totalizat 2,5 miliarde de euro.

Pentru acesti bani Romania va plati o dobanda calculata in functie de rata Euribor (aflata in continua crestere de la momentul semnarii acordului de finantare), la care se adauga cateva puncte de baza.

In total, Romania a imprumutat de la Comisia Europeana 5 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca mai avem de primit, daca Guvernul isi indeplineste angajamentele, 2,5 miliarde euro.

Urmatoarea transa este programata sa fie virata in luna septembrie, cand in conturile Ministerului de Finante ar trebui sa intre inca 1,15 miliarde de euro.

Daca ritmul de absorbtie va ramane in parametrii actuali si in urmatorii doi ani si jumatate, atunci Romania va pierde fonduri europene in suma de peste 26 miliarde de euro.

Altfel spus, pana la sfarsitul lui 2013, o sa mai atragem cel mult doua miliarde euro si o sa mai contribuim la bugetul UE cu alte 5,5 miliarde de euro. Doua treimi din cele 3,5 miliarde de euro care se vor constitui in contributie neta la bugetul comunitar in urmatorii doi ani si jumatate se vor intoarce in tara sub forma de imprumut de la CE, bani pentru care o sa platim si dobanda.

Absorbtia fondurilor, bila neagra si de la FMI

Desi nu au mai prididit cu laudele fata de Guvernul Boc si realizarile sale in materie de impunere de reforme dure, oficialii FMI au atras atentia ca Romania mai are multe minusuri la care trebuie sa lucreze.

Printre acestea, unul dintre cele mai mari a fost rata scazuta a absorbtiei de fonduri europene.

Astfel, Jeffery Franks, seful delegatiei FMI in Romania a spus ca tara noastra trebuie sa ia masuri pentru o absorbtie ridicata pentru ca "beneficiile ar putea fi foarte importante".

Cererile oficialului institutiei internationale nu au ramas, insa, fara ecou din partea autoritatilor romane. Premierul Boc si ministrii sai au promis cu mana pe inima ca vor face din aceasta problema obiectivul numarul unu in lista prioritatilor.

Putinele fonduri pe care le atragem, fraudate?

Una peste alta, fondurile europene, fiind controlate la sange, nu pot fi fraudate... teoretic. Insa romanii au gasit calea sa fenteze si institutiile europene, astfel ajungand sa fie reclamati pentru furt.

Oficiul European Antifrauda a atras atentia in luna mai ca la nivelul industriei carnii din Romania exista un procentaj mare de frauda. Vizate au fost 11 firme pe numele carora au fost depuse si sesizari la Directia Nationala Anticoruptie (DNA).

Pentru aceste firme OLAF a solicitat deja recuperarea integrala a fondurilor alocate prin programul SAPARD. Mai mult, oficialii OLAF sustin ca aproape toate fondurile SAPARD pentru industria carnii ar putea fi fraudate.

Totusi, specialistii in domeniu din Romania spun ca este posibil ca multe firme fie au avut doar mici neregularitati, ce nu au fost corectate la timp, fie au fost oarecum "pacalite" de firmele din afara tarii, care depuneau oferte la licitatii.

"Nu ne-au parvenit documentele de la OLAF. Am vazut un singur document, care mi s-a parut foarte subtire. Se metioneaza ca la o licitatie au fost niste italieni, care discutasera intre ei si au venit cu oferte hotarate de ei prin e-mail. Si se adauga o fraza in care se spune ca ei sunt convinsi ca si partea romana a participat. Dar nu au niciun fel de proba", a declarat, pentru Ziare.com, Sorin Minea, presedinte al Asociatiei Romane a Carnii.

"Altele am inteles ca sunt firme care au livrat utilaje si nu aveau codul CAEN. S-ar putea sa fie si fraude. OLAF-ul le intituleaza pe toate fraude. Acum ii baga pe toti in acelasi grup", a adaugat Minea.

Potrivit spuselor sale, nu este exclus faptul ca unele firme din Romania sa fi participat, intr-adevar, la fraude legate de fondurile europene, insa este de parere ca unele au fost, la randul lor, inselate de firme straine.

Daca este doar "inginerie romaneasca" sau pur si simplu naivitate mioritica vor stabili institutiile avizate. Cert este ca Romania pierde anual bani cu care ar trebui sa construiasca tara, sa o inalte, iar situatia trebuie sa se schimbe.

Un alt obiectiv al Green Deal pare să fie lăsat uitării: Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut în zece ani

Comisia Europeană își propunea, prin Green Deal, ecologizarea transportului de marfă, prin urmare, atragerea a cât mai multe companii de transport de marfă pe calea ferată. Însă în...

De ce a renunțat Alfa Romeo la numele "Milano" pentru un nou SUV. Care este noul nume ales de companie

Producătorul auto Stellantis a cedat după o confruntare cu autoritățile italiene și a redenumit SUV-ul al cărui nume a fost contestant. Alfa Romeo Milano a stârnit controverse imediat după...