De ce Romania nu foloseste integral si corect fondurile europene?

In luna iunie, Comisia Europeana a intrerupt platile pentru Axa 2 a POR - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport. S-au constatat deficiente grave in implementarea proiectelor si Comisia a solicitat Guvernului de la Bucuresti sa verifice toate cele 124 de contracte de lucrari incheiate cu beneficiarii Axei 2.

La inceputul lunii august, Ministerul Dezvoltarii, condus de Elena Udrea, anunta public ca singurul vinovat este mecanismul national de verificare si ca nu exista vreun angajat al Autoritatii de Management al POR care sa fie vinovat pentru suspendarea temporara a platilor.

Transparenta anchetei desfasurate de minister a atins cota zero, rapoartele de verificare a contractelor din POR-Axa 2 fiind clasificate ca documente secrete.

Traian Basescu a intervenit in apararea Elenei Udrea, declarand ca doar functionarii publici sunt vinovati de situatie. Liderii Opozitiei au reactionat imediat, acuzand de incompetenta Guvernul Boc, in incercarea de a exploata electoral scandalul.

Totusi, dincolo de aceste declaratii politice, ramane realitatea faptului ca Romania nu mai are acces la 800 de milioane de euro.

Cauzele acestui dezastru nu sunt nici noi, nici deosebit de complexe si nici prea greu de identificat, cum incearca sa ne convinga politicienii. Daca ar fi sa gasim un singur cuvant care sa desemneze cauza principala a falimentului utilizarii corecte si integrale a fondurilor europene, atunci acesta ar fi "minciuna".

Jaful este declansat inca din momentul in care proiectele sunt concepute, indiferent de tipul fondurilor europene accesate. Sub pretextul dezvoltarii unei afaceri in agricultura, al construirii unui drum judetean sau al ajutorarii unor copii cu handicap, viitorul beneficiar - primarie, firma, ONG, biserica etc. - isi concepe proiectul in asa fel incat sa fie pe placul finantatorului, adica sa corespunda in cat mai mare masura criteriilor privind compozitia grupului tinta, rezultatele asteptate, numarul de activitati, exigentele tehnice etc.

Realitatea este cosmetizata, se minte in nestire, se supraevalueaza viitoarele costuri, se "umfla" rezultatele finale, se stabilesc super-salarii pentru membrii echipei de proiect etc.

In Romania s-a dezvoltat o foarte prospera comunitate de firme de consultanta care in schimbul unui procent, intre 5%-10% din valoarea finantarii, sunt gata sa-ti "scrie" un proiect "bine adus din condei" care sa fie aproape sigur aprobat la finantare.

Nu intereseaza pe nimeni, uneori nici macar pe cei de la Comisia Europeana, ca proiectul este o minciuna si ca nu are efecte de lunga durata si benefice pentru comunitate. S-au indeplinit pe hartie criteriile de finantare? Atunci totul este OK!

Minciuna din continutul multor proiecte este insotita de o alta minciuna care circula in domeniul managementului fondurilor europene in Romania, anume ca ar exista o obiectivitate si neutralitate politica deplina a institutiilor romanesti care gestioneaza si controleaza utilizarea acestor fonduri.

Presa a dezvaluit numeroase cazuri de coruptie in care reprezentanti ai beneficiarilor de finantari europene au fost dovediti a fi in relatii cel putin dubioase, daca nu chiar ilegale, penale cu functionari publici cu atributii in administrarea si controlul utilizarii fondurilor europene.

Alaturi de coruptie, traficul de influenta de sorginte politica este de multe ori determinant in (ne)acordarea unei finantari, in verificarea modului cum a fost organizata o licitatie pentru incredintarea de servicii, lucrari etc. in cadrul unui proiect finantat din fondurile UE.

Incapacitatea autoritatilor romanesti, atat cele din domeniul managementului fondurilor europene, cat si a altor autoritati, precum Justitia sau serviciile secrete, de a preveni coruptia si jefuirea acestor fonduri, a transformat minciuna in "regula de aur" in obtinerea si utilizarea fondurilor europene.

Minciuna care are ca efect disparitia a sute de milioane de euro in buzunarele mafiei politico-economice si lasa in urma mii de comunitati romanesti batjocorite sub pretextul "modernizarii" si "europenizarii".

Concluzia, in cifre: in cei aproximativ patru ani si jumatate de la aderarea la UE, Romania a platit peste 4,5 miliarde de euro ca taxa de tara membra si a utilizat sub un miliard de euro din fondurile alocate de UE. Multumim din inima, Partidului!

La cât a ajuns deficitul bugetar după primele opt luni ale anului. Ținta pe anul acesta este de 4,4 la sută din PIB

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,65% din PIB după primele opt luni ale anului, la 42,19 miliarde de lei, faţă de 32,98 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB aferent...

România a primit 2,76 miliarde de euro, a doua tranșă din PNRR. Ce reforme cheie vor fi posibile cu ajutorul banilor

Comisia Europeană a efectuat a doua plată de 2,76 miliarde EUR către România în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (PNRR), potrivit unui comunicat al executivului european....