Fondurile europene, un tablou dezamagitor: Trebuie sa o luam de la 0?

Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 a inflamat negocierile din aceasta perioada, iar premierul Victor Ponta a insistat ca Romania ar trebui sa foloseasca dreptul de veto in cazul in care nu va primi mai multi bani pentru fondurile europene. Insa situatia din tara este una dezamagitoare, sustin analistii, astfel ca ar trebui sa regandim acest sistem inca de la fundamentele sale.

"Modul de organizare a fost conceput gresit. Daca activitatea a fost prost organizata, bineinteles ca nu a generat un produs bun. Ar trebui sa ne intoarcem de pe calea gresita, ar trebui sa regandim sistemul dupa modelul polonez, astfel ca solutia ar fi ca o singura autoritate sa controleze aceste fonduri", a mentionat analistul Ionel Blanculescu, pentru Ziare.com.

El a mai precizat ca ar trebui eliminata coruptia din acest sistem, pentru ca aceste fonduri sa fie investite in mod eficient.

Analistul Aurelian Dochia sustine ca Romania a inceput cu stangul in ceea ce priveste fondurile europene, de la modul in care au fost concepute institutiile care sunt implicate in acest domeniu, pana la personalul care a fost angajat si "diversele ingerinte care au aparut pe parcurs".

"Asta face si dificila rezolvarea problemei, pentru ca daca era un singur lucru, probabil putea fi reparat, dar asa, ea e raspandita de sus pana jos", a afirmat analistul, pentru Ziare.com.

El considera ca ar fi o solutie sa regandim sistemul cu totul, insa momentul nu este cel oportun, pentru ca in aceasta perioada au loc discutii despre bugetul UE 2014-2020, iar "spiritele sunt foarte incinse".

"Noi nu stim pe ce sa ne mai bazam, avem cateva fonduri care sunt presuspendate, nu este exclus ca sa ajungem la suspendare, asa ca nu stim pe ce ar trebui sa facem o noua gandire, o noua constructie a acestui sistem, daca sa mergem pe ce a fost pana acum, nu stim ce se va intampa cu noul buget, sunt multe incertitudini. Desi trebuie sa regandim o constructie din temelia sistemului, eu cred ca trebuie sa fie legate de aceste modificari din bugetul viitor al Uniunii", a subliniat analistul.

Bugetul UE pe 2014-2020 a starnit mari controverse

Varianta cea mai dramatica era o reducere de pana la 200 de miliarde de euro fata de propunerea initiala a Comisiei Europene - 1.033 de miliarde de euro, ceea ce insemna o crestere cu 4,8% fata de bugetul din 2007-2013.

Marea Britanie, Suedia, Danemarca si ulterior Franta sustin ca sumele care ar trebui taiate din buget variaza intre 100 si 150 de miliarde de euro.

Alaturandu-se altor tari nemultumite, premierul Victor Ponta a respins categoric astfel de propuneri, avertizand ca Romania ar putea sa-si exprime dreptul de veto asupra bugetului.

"Veto blocheaza doar acest summit, insa acesta se va relua la inceputul anului viitor, insa in perioada de la introducerea dreptului de veto pana la reluarea sedintei, Romania va fi atat de flagelata incat se va duce spasita la urmatorul summit. Veto nu va asigura succesul, adica nu inseamna ca statele nordice vor si plati sumele respective. Nu face decat sa inflameze situatia. UE va reactiona astfel incat tara noastra sa isi revizuiasca atitudinea, mai ales ca noi nu suntem intr-o pozitie favorabila sa cerem asa ceva", a explicat Ionel Blanculescu.

Dar presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a venit cu un plan de compromis, o reducere de 75 de miliarde, care se apropie de un numitor comun.

Bugetul UE: Noi pentru ce luptam?

Insa tara noastra va primi mai multi bani decat in exercitiul bugetar precedent, indiferent de ce solutie va fi adoptata.

Potrivit unei analize realizate de Centrul Roman pentru Politici Europene, desi suma pe care o vom primi ar putea sa nu fie cea la care ne asteptam, oricum ea va fi mai mare decat cea primita anterior.

Astfel, estimarea optimista este de 45 miliarde de euro, iar cea pesimista, de 40 miliarde de euro. De retinut este faptul ca ambele sume sunt superioare celei puse la dispozitie de UE in perioada 2007-2013, de 34 miliarde de euro.

Cati bani ar putea primi Romania de la UE din 2014 - analiza

Fondurile europene, pierdere sau castig pentru Romania?

Analistii au evidentiat ca fondurile europene au fost alocate mai ales dupa un principiu politic si ca nu au fost folosite pentru investitii cu impact mare, acesta fiind motivul pentru care eficienta lor a fost foarte scazuta.

"Evident ca sunt niste bani din afara si nu poti sa te plangi ca ai un ban in plus. Per total, nu pot sa spun ca am pierdut ceva, insa pot sustine cu tarie ca nu am castigat cat ar fi trebuit din fondurile astea, pentru ca nu le-am folosit la capacitate maxima", a explicat Aurelian Dochia, care atrage atentia ca economia Romaniei nu se prabuseste fara fondurile europene, asa cum nu s-a intamplat nici pana acum.

"Era ceva mai bine daca reuseam sa le atragem, evident ca si in viitor trebuie sa incercam sa facem mai mult in acest sens, pe de alta parte insa, fondurile pe care ar fi putut sa le atragem noi sunt de vreo 20 de miliarde. In 2006-2007 atrageam aceasta suma intr-un singur an, din tot felul de transferuri si investitii straine. Deci, ele sunt o completare binevenita la capitalurile de care dispunem, insa nu reprezinta singura sursa si nici macar cea mai importanta", a subliniat analistul.

Problema fondurilor europene mai sta si in faptul ca unele societati s-au bazat exclusiv pe ele si ca nu au realizat ca acesti bani vin la finalul proiectului, iar pana atunci, trebuie sa existe alte surse de finantare.

"Cel mai bine este sa pornesti un proiect gandidu-te ca nu vei primi niciodata banii respectivi", a spus Aurelian Dochia.

Ionel Blanculescu a tinut sa precizeze ca daca reorganizam trebuie sa aducem echipe profesioniste, care s-au mai ocupat cu astfel de lucruri, si sa eliminam pe cat se poate coruptia.

Bugetul UE imparte Europa in trei grupuri

- trei tari care cer reducerea drastica a bugetului (Finlanda, Marea Britanie, Olanda)

- noua tari care accepta o anumita reducere a bugetului, ca rezultat al unui compromis rezonabil (Germania, Suedia, Danemarca, Franta, Italia, Austria, Luxemburg, Belgia, Irlanda)

- 15 tari care vor mentinerea bugetului in limitele actuale, propuse de Comisia Europeana (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Spania, Portugalia, Cipru, Malta).

Ce propun autoritatile statului roman

Romania a avut cea mai slaba absorbtie, reusind sa atraga doar 10% din cele 20 miliarde de euro oferite gratuit de Bruxelles, in perioada 2007-2013.

In consecinta, premierul Victor Ponta a propus externalizarea mecanismelor de licitatie si a anuntat ca din 2013 se va forma o noua institutie responsabila pentru coordonarea autoritatilor de management, care sa regandeasca mecanismul de absorbtie pentru ca Romania sa foloseasca banii oferiti de UE.

De altfel, Traian Basescu i-a cerut, recent, presedintelui Comisiei Europene, Manuel Durao Barroso, prelungirea cu un an a perioadei in care Romania poate cheltui banii UE.

In plus, o alta varianta a venit din partea ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, care a propus cresterea cu pana la de trei ori a salariilor tuturor functionarilor din ministere, care gestioneaza absorbtia fondurilor europene.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...