Transparency International Romania atrage atentia ca Ministerul Finantelor Publice si Curtea Constitutionala distrug sistemul de integritate in absorbtia fondurilor europene si isi exprima profunda ingrijorare cu privire la Proiectul de Hotarare privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice.
In noua organigrama anexata Proiectului de act normativ, Oficiul de Plati si Contractare Phare isi pierde din atributiile reglementate prin HG nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, in competentele acestuia nemaintrand activitatea de derulare si gestionare a programelor Schengen si a fondurilor post-aderare, se arata intr-un comunicat al Transparency International Romania.
Acestea intra, potrivit proiectului propus de Ministerul Finantelor Publice, in responsabilitatea noii Directii Schengen si Programe Postaderare.
Transparency International Romania considera ca aceasta modificare, realizata sub pretextul "eficientizarii activitatii prin reproiectarea structurii organizatorice", este de natura sa aduca grave prejudicii modului de administrare a fondurilor europene si nu ia in considerare recomandarile si semnalele de alarma reiterate de Comisia Europeana, inclusiv prin ultimul Raport de monitorizare a progreselor Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
Desi la nivel de discurs politic se accepta necesitatea absorbtiei fondurilor europene si a imbunatatirii administrarii procesului de achizitii publice, amputarea unei institutii precum OPCP tinde sa acutizeze "lipsa unor bune practici cu aplicabilitate generala in domeniul achizitiilor publice, precum si a cooperarii orizontale pentru monitorizarea punerii in aplicare a legislatiei".
Din aceasta cauza proiectul de Hotarare produce nu numai instabilitate institutionala si incertitudine juridica pentru autoritatile contractante, ci si costuri suplimentare inerente unei proaste administrari a fondurilor post-aderare.
Eficientizarea administrarii fondurilor pe timp de criza este ignorata
Mai mult decat atat, motivarea acestei decizii prin necesitatea de aliniere la recomandarile Comisiei Europene si ale altor organisme financiare internationale referitoare la scaderea cheltuielilor bugetare, ignora adevarata necesitate impusa de eficientizarea administrarii fondurilor pe timp de criza.
In timp ce OPCP avea capacitatea administrativa de a derula si gestiona fondurile postaderare, noua organizare propusa nu va avea ca rezultat nicidecum reducerea cheltuielilor aparatului propriu al Ministerului Finantelor, ci o dublare a eforturilor si a costurilor de absorbtie a fondurilor postaderare de catre Romania. Aceasta decizie produce riscuri ne-necesare ce nu pot fi gestionate in situatia generata de criza economica actuala.
"Consideram ca aceste modificari, carora li se adauga problemele ridicate de functionarea unei alte autoritati cu rol major in administrarea in conditii de integritate a banilor europeni - prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1555 din 17 noiembrie 2009, unele atributii ale Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF) sunt considerate neconstitutionale - sunt de natura sa afecteze climatul de integritate publica in domeniul achizitiilor publice si al gestionarii fondurilor europene", se mai arata in comunicat.
Astfel de modificari, in actualele conditii de criza, sunt nu numai extrem de costisitoare pentru finantele publice la nivel national, ci si periculoase pentru angajamentul Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene de a proteja interesele financiare ale Comunitatii, mai arata Transparency.
Transparency International Romania solicita Ministerului Finantelor Publice prezentarea politicii publice care trebuia sa insoteasca Proiectul de Hotarare si sa explice de ce se impune o asemenea masura, atata vreme cat in Nota de fundamentare a acesteia, sectiunea privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat nu arata economii care ar fi putut justifica cel putin "contabiliceste" aceasta destructurare institutionala.
De asemenea, organizatia internationala cere Guvernului sa nu adopte nicio masura referitoare la acest aspect, pana nu exista o analiza de impact si un acord principial al Comisiei Europene, precum si o larga dezbatere privind riscurile de reducere a capacitatii administrative in atragerea fondurilor europene si de creare a unor vulnerabilitati privind integritatea publica.