Bugetul UE: Noi pentru ce luptam?

Luni, 19 Noiembrie 2012, ora 16:09
3731 citiri
Bugetul UE: Noi pentru ce luptam?

Negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 se anunta mai dure ca oricand, accentuand ruptura ce risca sa devina ireconciliabila dintre marii contributori, care doresc reducerea fondurilor ce vin de la Bruxelles, si marii beneficiari, care, evident, se opun categoric oricarei diminuari a sumelor europene, toate statele avand drept de veto.

Tara noastra intra si ea la categoria beneficiari, alaturi de Polonia, Spania, Portugalia, Italia si Grecia, iar modul in care vor fi finalizate negocierile din aceasta saptamana va avea un impact asupra dezvoltarii pe termen mediu, sustin specialistii.

"Sunt negocieri puternice, in primul rand trebuie stabilit cadrul general si abia apoi putem intra noi. Acum se bat cele doua tabere, noi suntem prea mici pentru a intra in acest razboi deocamdata", a precizat Octavian Serban, consultant in fonduri europene, pentru Ziare.com.

Confruntate cu presiuni electorale si bugetare acasa, Germania, Marea Britanie, Franta si Olanda, membrii cu cea mai consistenta contributie la buget, cer, prin vocea presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, reducerea subventiilor pentru agricultura, dar si a cuantumului alocarilor pentru statele cu rate reduse de absorbtie a fondurilor europene, doua masuri care ar lovi direct Romania.

Prima propunere a presedintelui Consiliului European vizeaza o reducere de 75 de miliarde de euro a bugetului UE propus de Comisia Europeana pentru perioada 2014-2020, de 1.033 miliarde de euro, urmand sa fie afectate in special fondurile de coeziune si cele pentru agricultura, de care beneficiaza cu precadere tarile sarace ale Uniunii, printre care si Romania. Potrivit premierului Romaniei, tara noasta ar primi cu opt miliarde de euro mai putin comparativ cu perioada 2007-2013.

Romaniei i s-au alocat, pentru perioada 2007-2013, fonduri UE in valoare de 30 de miliarde de euro.

Mai multa ingrijorare genereaza ideea de a conditiona nivelul fondurilor europene viitoare de stadiul absorbtiei fondurilor europene din exercitiul financiar curent, prezentata pentru prima data in mod oficial de Rompuy.

"Pentru prima data este stabilita o legatura intre rata de absorbtie pentru perioada 2007 - 2011, deci e foarte important, pentru ca la finalul anului 2011 rata de absorbtie pe zona de coeziune era de aproximativ 5,5%, si alocarile viitoare. Prin aceasta legatura, arbitrar stabilita, si care practic ar afecta numai Romania, din calculele noastre Romania sigur va fi afectata, posibil Bulgaria si Italia, dar nu este foarte clar. Dar Romania sigur va fi afectata in aceasta chestiune si, practic, Romania ar avea ca si alocari considerabil reduse fata de propunerea Comisiei Europene", a avertizat ministrul MAEur Leonard Orban.

Alaturandu-se altor tari nemultumite, premierul Victor Ponta a respins categoric astfel de propuneri, avertizand ca Romania ar putea sa-si exprime dreptul de veto asupra bugetului.

Octavian Serban considera, insa, ca eforturile Romaniei in cadrul acestor negocieri sunt oricum zadarnice, avand in vedere gradul redus de absorbtie a fondurilor alocate pana in prezent.

Rata de absorbtie a fondurilor europene de catre Romania se situeaza Romania la 9,7%. Pentru acest an, tinta oficiala de absorbtie, de 20%, a fost scazuta la 10%, dupa ce mai multe programe cofinantate prin fondurile structurale ale UE au fost presuspendate.

De ce ne luptam pentru bani pe care nu ii folosim?

Cosmin Dragoi, consultant in fonduri europene, arata ca o reducere a sumelor acordate este periculoasa tocmai ca urmare a ratei reduse de absorbtie, care se va aplica, astfel, la un volum mai mic, deci vor intra mai putini bani in economie.

"Se discuta despre ce valori ne vor fi alocate si in ce conditii. Pe langa faptul ca avem o rata de absorbtie mica, daca aceasta rata se mai aplica si la un buget redus va duce la un volum de bani mult micsorat care sa intre in economia noastra. Acest lucru se va reflecta direct in nivelul de trai al cetatenilor, in nivelul de dezvoltare a companiilor, in investitii publice si asa mai departe. Efectele sunt vizibile pe termen mediu", a spus consultantul pentru Ziare.com.

De asemenea, conteaza foarte mult domeniile care vor fi afectate de reduceri.

"Daca vor fi reduse fondurile pentru agricultura este foarte grav, pentru acolo am avut cea mai buna absorbtie pana acum. Acolo sistemul este functional, daca ni se reduce bugetul se va vedea imediat. Stim foarte bine ca agricultura are un impact foarte mare in economia romaneasca", a adaugat Cosmis Dragoi.

In plus, tara noastra si-a propus sa imbunateasca intreg sistemul de absorbtie a banilor europeni in cadrul urmatorului exercitiu bugetar.

"Banii din viitoarea perioada de programare, 2014 - 2020 vor fi utilizati pana in 2022. Este evident ca rata de absorbtie se va imbunatati, este evident ca vom invata din lectiile, deja am invatat din lectiile mai dure pe care le-am avut si ca lucrurile vor sta altfel. In mod cert e normal sa incerci sa obtii cat mai mult, pentru ca pana la urma vei reusi totusi sa cheltui semnificativ mai mult decat acum", a declarat Leonard Orban.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#Romania buget UE, #Romania fonduri europene reduse, #bani europeni , #fonduri UE