Domeniile unde există o lipsă cronică de angajați: ”Ne facem singuri țară bananieră, dar realitatea din teren este alta”

Miercuri, 17 Aprilie 2024, ora 21:30
5763 citiri
Domeniile unde există o lipsă cronică de angajați: ”Ne facem singuri țară bananieră, dar realitatea din teren este alta”
Firmele românești nu reușesc să angajeze oameni cu aptitudinile potrivite, se arată în sondaje FOTO Unsplash

Angajatorii europeni reclamă o nouă criză pe piața forței de muncă. Rezultatele a două sondaje arată că peste jumătate din firmele mici și mijlocii din România susțin că nu pot găsi angajații potriviți pentru locurile de muncă disponibile.

Problema este reală, dar arată mai degrabă o diferență între ce domenii sunt preferate la nivelul sistemului educațional și ce ofertă există pe piața muncii, explică Radu Stochița, cercetător în cadrul Confederației sindicale Cartel Alfa pentru Ziare.com. În același timp, există cursuri de formare și oportunități care adresează problema muncii calificate, susține expertul.

Pozițiile pentru care angajatorii români spun că le este greu să găsească oamenii potriviți sunt tehnice, de relații cu clienții, în cercetare și dezvoltare și, respectiv, în IT, conform unui Eurobarometru-fulger publicat la finalul lui 2023. Datele la nivel național arată, însă, complet diferit: sunt raportate mii de posturi pentru agenți de securitate, curieri, lucrători comerciali și muncitori necalificați. Statisticile generale, la nivel național, nu ajută la o analiză detaliată, care să se uite la industriile în care sunt disponibile locurile de muncă și cum arată situația în diferite zone ale țării, argumentează Radu Stochița.

„Imaginea despre România este că nu avem metode prin care să atragem forță de muncă calificată sau să calificăm, însă afirmația este falsă, în opinia mea. Poate nu sunt de ajuns metodele, cu asta pot fi de acord, dar avem finanțare, stagii de practică și internship-uri, care îți permit să faci niște ajustări. Este o auto-canibalizare să vezi România așa, parcă ne facem singuri țară bananieră. Unii consideră că aici chiar suntem toți incapabili, ceea ce este trist, nu arată realitatea. Mai degrabă, cred că realitatea o arată această împărțire geografică și faptul că anumiți oameni nu reușesc să își găsească de muncă în domeniul lor. Motivele sunt diverse, dar unul dintre ele este și lipsa disponibilității acestor locuri de muncă. Asta este problema foarte mare”, punctează expertul.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Termenul de țară sau republică bananieră se referă la țările exploatate, în prima parte a secolului XX, de corporații americane care făceau comerț cu fructe, cum ar fi United Fruit Company, precursoarea gigantului Chiquita din sectorul bananelor. Aceste state erau descrise ca având capitalism de stat și fiind conduse de elite militare, politice și de business, concentrate pe exportul de resurse naturale.

Educație și muncă: „Ce se întâmplă cu acești oameni?”

Două sondaje apărute la finalul anului trecut – Eurobarometrul menționat anterior și o cercetare realizată de compania de recrutare americană Manpower Group – indică o schimbare la nivel global și european, din 2018 până în 2023. Anul trecut, mulți angajatori din 21 de state, inclusiv România, raportau dificultăți în recrutarea de personal cu aptitudini potrivite, conform Euronews.

„La sondajul Manpower, nu îți poți da seama câți angajatori din România sunt. În schimb, problema aptitudinilor și a discrepanței dintre ce educație primești și ce urmează să profesezi este o problemă reală, dar depinde cum o interpretezi. În discursul angajatorilor, observi adesea o dorință mai mare de relaxare a pieței și de punere a educării în slujba statului - în sensul în care spun: „nu există forță de muncă calificată, lucrurile trebuie făcute mai flexibile, ca să ne fie mai ușor să îi luăm pe unii dintr-o parte și să îi ducem dincolo”. Din punctul meu de vedere, venind din partea sindicală, întrebarea pe care mi-o pun este: ce se întâmplă cu acești oameni care termină o școală și apoi decid să se angajeze într-un domeniu total diferit? Aici, se văd mai multe dimensiuni; în primul rând, localizarea locurilor de muncă - ele sunt de obicei în orașele mari, cu foarte mici excepții; în al doilea rând, arată mica sau foarte mica disponibilitate de locuri de muncă în anumite domenii - tu poți termina inginerie aerospațială, dar există un număr limitat de locuri de muncă, chiar dacă sunt de zece ori mai mulți absolvenți; și, în al treilea rând, arată, de fapt, slaba remunerație a numitor joburi - teoretic, tu poți termina geografie și să încerci să te angajezi ca geograf, numai că nu este atât de bine plătit, așa că ajungi să lucrezi în corporație”, explică Radu Stochița pentru Ziare.com.

În continuare, în România se remarcă un grad mic de formare profesională continuă, evidențiat de participarea scăzută a lucrătorilor la cursuri.

„Vedem discrepanța peste tot: tu termini studiile într-un anumit domeniu, dar ajungi să fii angajat într-un cu totul altul. Promoțiile sunt mult mai mari decât numărul de locuri disponibile pentru toți absolvenții. Este o discuție educațională. Avem slaba participare a angajaților și lucrătorilor în cursuri de formare. România este la coada clasamentului. Nu mai este cum era o dată, când vedeai că doar 7% dintre oamenii din segmentul 25-64 de ani erau în cursuri de formare, în ultimele 12 luni. Astăzi, procentul este peste 25%, dar este destul de departe de media europeană, care tinde spre 50% și se apropie, de asemenea, de o țintă europeană, pe care o avem în Agenda pentru Competențe în Europa - ca 50% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani să fi fost într-un proces de educare sau formare în ultimele 12 luni”, spune cercetătorul.

În această discuție, specialistul pune sub lupă situația tinerilor care și-au finalizat recent studiile. Peste trei din zece persoane din acest grup nu sunt integrate pe piața muncii. Există mai multe explicații, printre care și o ofertă scăzută de oportunități pe piața muncii, salarii mici și bariere de distanță.

„Ceea ce este mai îngrijorător în România este rata de ocupare a tinerilor care nu sunt în educație sau formare, dar care au terminat studiile în ultimii trei ani. Acolo, în opinia mea, România nu stă deloc bine. Până în 2020, vedeai o oarecare aliniere cu media europeană - ne duceam spre 75%, iar media europeană era 77%. Pandemia a intervenit foarte puternic, iar rata de ocupare a acestor tineri care au terminat în ultimii trei ani studiile a scăzut la 69%. Vedem o scădere și nu pare să își revină foarte curând, ceea ce arată dorința slabă de participare a lor în piața muncii, care poate fi dată de localizarea slujbelor în anumite orașe, salarii care nu sunt acceptabile, dar și de faptul că poate nu mai sunt locuri de muncă unde aceștia să se încadreze, în domeniile în care ei au absolvit”, susține Radu Stochița.

Piața muncii și negocierea colectivă

La ora redactării acestui articol, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) spune în timp real că sunt peste 47.000 de posturi disponibile la nivelul întregii țări. Într-un comunicat publicat săptămâna trecută, miercuri, 10 aprilie, ANOFM arăta că, din aproape 43.000 de locuri de muncă disponibile, 11.400 – peste un sfert – erau în București și Ilfov, 3.500 erau în județul Cluj, iar 2.700, în Bihor. Toate locurile de muncă din Moldova ajung aproape de jumătate din numărul celor din zona Capitalei. Peste 23.000 de locuri de muncă erau destinate lucrătorilor cu studii primare sau fără studii.

„Adesea, când se vorbește de „lipsa forței de muncă”, vorbim de poziții care ar putea fi ocupate, dar vorbim de ele foarte general și ne creăm o imagine în care avem multe locuri de muncă și considerăm cumva că ele pot fi ocupate de oameni. Numai că nu poți să te uiți la aceste locuri disponibile fără să vezi cum se împart pe industrii. Degeaba ai mii de locuri de muncă la nivel național, dacă mare parte dintre ele sunt concentrate în anumite domenii care nu corespund cu educația pe care o au acei tineri. Trebuie să ne uităm și la localitățile unde se găsesc acele locuri de muncă. La nivel general, național, datele ne ajută să ne comparăm cu alte state, dar, pentru a studia problema, trebuie să ne uităm la cum arată distribuția pe industrii și zone geografice. Sunt și bariere structurale pe care oamenii le au în față înainte să accepte un loc de muncă; mutarea dintr-un oraș în altul pentru a munci nu este un proces ușor și nu se face peste noapte, intervin schimbări majore. Vorbim atât de banii cu care îți acoperi costurile, dar și de relațiile sociale pe care le lași în urmă”, subliniază cercetătorul.

Eurobarometrul din octombrie 2023 este realizat pe întreprinderi mici și mijlocii, o categorie care include, conform definiției europene, micro-firme, cu până în zece angajați, și entități medii, care pot ajunge la 249 de angajați și cifră de afaceri de 50 de milioane de euro anual. Între ele apare o competiție pentru angajații cu aptitudini potrivite, dar, per total, ele concurează și cu companii mari, cu corporații, în locurile unde acestea există. Ca măsură generală, totuși, trebuie analizat ce spun angajatorii mici și mijlocii despre dificultățile lor, explică specialistul, care susține că dezbaterea trebuie să ajungă și la nivelul implicării angajaților în crearea de oportunități de formare.

„Sunt de părere că această împlinire a nevoii de aptitudini trebuie să vină obligatoriu prin consultarea partenerilor de dialog social și printr-o mai bună negociere colectivă, ea ajută foarte mult. Poate duce la o profesionalizare mai bună sau se pot negocia prin contract anumite oportunități de formare. Acum, este un cerc vicios - firmele nu dau bani pentru educarea angajaților, dau vina pe stat, iar autoritățile vin și spun că este responsabilitatea companiilor. Discursul public rămâne la ideea că nu avem specialiști, că ei ne pleacă, dar această idee nu vine din faptul că ei nu ar exista natural în societate, ci din faptul că resursa lor nu este utilizată în totalitate și nu se investește îndeajuns în formarea lor profesională. Dacă extindem discuția, vedem că și cheltuielile de cercetare-dezvoltare per capita sunt foarte mici în România, la orice nivel, privat sau de stat. Imaginea pe care o obținem nu favorizează România. Dacă vrem acele aptitudini, trebuie și o investiție corespunzătoare”, punctează Radu Stochița.

Învățământul tehnic

Pe termen lung, lipsa aptitudinilor poate fi pusă și pe seamă scăderii interesului pentru postliceale și școlile de meserii.

„Una dintre problemele pe care le tot semnalăm în ultimele decenii este precaritatea liceelor tehnice și vocaționale. Nu vorbim de facultăți, ele produc specialiști - din punctul acesta de vedere, forța de muncă din România este chiar calificată. Problema este la liceele tehnice, unde ai oameni care doar trec prin ele, din nefericire, deoarece schimbările succesive care s-au întâmplat plus discursul public referitor la acest învățământ l-au făcut să pară foarte neatrăgător au creat o discrepanță socială foarte mare. Cu mici excepții în țară, învățământul teoretic este, în opinia mea, văzut ca fiind cel superior. (...) Este complet fals, din multe puncte de vedere. Iarăși, trebuie să ne amintim că firmele care vor să angajeze nu sunt neapărat lângă universități sau școli postliceale, cred că imaginația noastră este foarte restrânsă dacă ne gândim că mă pot angaja imediat ce ies pe porțile facultății. Poate termini la București, dar locul tău de muncă este la două ore distanță, la Pucioasa. Poate nu ești dispus să te duci până acolo, iar argumentul acesta este perfect valabil. Ai dreptul să refuzi un loc de muncă, este libertatea în muncă. Atunci, este normal ca și companiile să aibă probleme în a atrage această forță de muncă. Ai o fabrică de termopane în Dâmbovița, să zicem, dar o problemă este că ai oameni care îți termină studii tehnice de unde ar putea recruta, dar oamenii poate nu vor să se ducă acolo pentru că salariile sunt mai mici și este un argument valabil. În plus, pe lângă bani, viața socială și culturală din multe localități a dispărut, din păcate. E dificil, dar nu imposibil, să progresezi ca persoană din aceste puncte de vedere în multe zone ale țării, poate chiar foarte dificil. Ce este foarte important, ce trebuie să ținem minte este că oamenii au dreptul să refuze locuri de muncă și că indicatorul național nu arată realitatea din teritoriu”, încheie cercetătorul din Cartel Alfa.

Quarterly Report - Editia 4

„Regele crypto", snopit în bătaie după ce a păcălit investitorii naivi: „Nu am vrut să distrug viața cuiva!". Ce a făcut cu banii
„Regele crypto", snopit în bătaie după ce a păcălit investitorii naivi: „Nu am vrut să distrug viața cuiva!". Ce a făcut cu banii
Aiden Pleterski este unul dintre așa-zișii „Regi ai Crypto", care au păcălit o mulțime de cetățeni naivi. În urma faptelor sale, mai mulți investitori s-au răzbunat și l-au snopit în...
Sărăcirea românilor, un fenomen care se apropie. Cât de mult se vor scumpi facturile la energie, din cauza unei taxe europene
Sărăcirea românilor, un fenomen care se apropie. Cât de mult se vor scumpi facturile la energie, din cauza unei taxe europene
România înregistrează o rată anuală a inflației mai mult decât dublă față de media înregistrată la nivelul UE. Însă, greul abia a început: „taxa pe carbon", asumată la nivelul UE...
#forta munca Romania, #muncitori calificati, #muncitori necalificati, #tehnicieni, #scoli meserii Romania, #cercetare, #IMM Romania, #dialog social , #piata muncii