Crizele politice din Franța și Germania aduc și mai multe probleme pentru economia în dificultate a Europei ANALIZĂ

Colapsurile guvernamentale de la Berlin și Paris vor împiedica eforturile de soluționare a deficitelor tot mai mari și a competitivității scăzute a Europei.

Un vid politic în Franța și Germania, cei mai mari și mai influenți doi actori ai UE, înseamnă probleme pentru o economie europeană deja bolnavă, arată o analiză a Euronews.

Miercuri, 4 decembrie, parlamentul francez a votat moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului, Michel Barnier devenind astfel premierul cu cel mai scurt mandat în cadrul celei de-a cincea Republici.

Președintele Emmanuel Macron este acum presat să numească un înlocuitor - și se confruntă chiar cu solicitări de a demisiona el însuși.

Disputa politică care l-a împins pe Barnier la limită privind bugetul anual pentru 2025 sugerează că va fi acum și mai dificil să se abordeze problemele economice ale țării. Cu un deficit de 6,2 % din PIB, Franța are deja cel mai grav dezechilibru bugetar din zona euro.

Planul lui Barnier a încercat să abordeze această deficiență de lungă durată - folosind termenul maxim de șapte ani permis de noile norme fiscale ale UE.

Oricine va forma noul guvern va avea acum mari dificultăți în a face să treacă propunerile privind impozitele și cheltuielile. Nu pot fi organizate noi alegeri până la mijlocul anului viitor și niciunul dintre cele trei blocuri din Adunarea Națională a Franței nu poate întruni o majoritate.

Mulți membri ai stângii au cerut anularea reformelor mai ample ale sistemului de pensii, care constituiau un element central al agendei liberale a lui Macron; în perioada imediat următoare, Marine Le Pen, membră a extremei drepte, a solicitat o politică extrem de scumpă de indexare a pensiilor în funcție de inflație.

Probleme și în Germania

Mai rău, criza de la Paris vine în paralel cu o stare de rău în cealaltă putere economică și politică a UE: Germania.

Cel mai mare membru al blocului comunitar va avea anul viitor și cele mai slabe performanțe economice: Conform previziunilor Comisiei Europene, Germania va crește cu 0,7% anul viitor, după scăderi în 2024.

Berlinul se confruntă și el cu probleme politice. Coaliția tripartită aflată la putere s-a prăbușit în noiembrie, ca urmare a dezacordurilor privind politica fiscală dintre liderul socialist Olaf Scholz și ministrul său liberal de Finanțe, Christian Lindner.

Scholz a convocat alegeri anticipate pentru luna februarie. În timpul haosului guvernamental care a intervenit, Berlinul nu a trimis UE niciun plan privind modul în care își va aborda deficitul în anii următori, deși a fost în fruntea statelor care au cerut ca Bruxelles-ul să aibă reguli fiscale stricte.

Tabloul economic sumbru al Europei nu are șanse să devină mai roz.

Probleme cu principalul partener comercial

Relațiile cu principalul partener comercial, China, sunt din ce în ce mai glaciale, în timp ce UE încearcă să se „detașeze” de un inamic geopolitic tot mai puternic.

Promisiunea din campania electorală a președintelui american Donald Trump de a impune taxe vamale de 10% pentru bunurile europene va reprezenta o nouă bătaie de cap - impunând atât un cost economic direct pentru exportatorii din UE, cât și o alegere dificilă pentru liderii naționali cu privire la modul de a riposta.

Amenințarea agresiunii ruse și posibila retragere a SUA din NATO vor însemna, de asemenea, că Europa trebuie să bage mâna în buzunar pentru a investi în armată.

De asemenea, vidul politic amenință să împiedice eforturile mai ample de soluționare a problemei unei economii europene care lâncezește.

În ultimele luni, doi foști prim-miniștri italieni, Draghi și Letta, au emis avertismente sumbre cu privire la competitivitatea europeană, care a fost mult depășită de SUA.

Cu toate acestea, având în vedere că Parisul și Berlinul, cele două capitale considerate motoarele proiectului european, oferă puține îndrumări, nu este clar dacă soluțiile propuse de aceștia vor fi luate în considerare.

Draghi și Letta au propus câteva idei dificile din punct de vedere politic: împrumuturi comune prin intermediul euro-obligațiunilor, consolidarea piețelor de capital sau un nou fond paneuropean de investiții, care să corespundă subvențiilor masive acordate de SUA pentru tehnologiile ecologice.

Cum poate Europa să nu devină victima lui Trump. Un moment crucial în relația transatlantică

În 1981, sociologii Betty Grayson și Morris Stein realizau un studiu acum celebru despre felul în care atacatorii își aleg victimele. În cadrul unui experiment desfășurat pe străzile din...

Noul premier francez, François Bayrou, supraviețuiește primei moțiuni de cenzură în Adunarea Națională. Ce promisiuni a făcut

Într-o întorsătură neașteptată, Partidul Socialist a ales să nu susțină moțiunea de cenzură depusă de coaliția de stânga, deschizând astfel calea pentru prim-ministrul François...