Președinția Franței a Consiliului Uniunii Europene și Conferința privind viitorul Europei

Luni, 03 Ianuarie 2022, ora 23:23
2245 citiri
Președinția Franței a Consiliului Uniunii Europene și Conferința privind viitorul Europei
Emanule Macron, președintele Franței/ FOTO Twitter

După ce Franța a preluat președinția Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2022, Bruxelles-ul privește spre Paris cu un amestec de entuziasm și ușoară teamă.

Emmanuel Macron a dezvăluit o agendă extrem de ambițioasă pentru perioada de șase luni cât țara sa va deține conducerea Consiliului, care cuprinde: politica digitală, climat, fiscalitate și politică industrială.

Miza e cu atât mai mare pentru președintele francez care candidează pentru un al doilea mandat doilea mandat la alegerile prezidențiale din aprilie. Oponenții politici ai lui Macron de acasă l-au acuzat că plănuiește să folosească președinția UE pentru a-și consolida șansele de realegere. Între timp, unii diplomați europeni și-au exprimat îngrijorarea că Franța își va folosi rolul de a conduce negocierile în Consiliu pentru a răsturna compromisurile politice în avantajul ei, scrie politico.eu.

Iată o selecție de dosare cheie pe care Franța speră să le rezolve:

TEHNOLOGIE

Legea piețelor digitale și Legea serviciilor digitale

De ce contează: Franța a fost mult timp un susținător înflăcărat al cadrului de reglementare propus de UE pentru economia digitală, inclusiv proiectul blocului on - line privind normele de conținut, Legea privind serviciile digitale, precum și noi măsuri de combatere a abuzurilor de piață în piețele digitale. Pentru Elysée, ambele dosare sunt considerate importante pentru a recupera un sentiment de independență digitală pentru Europa, precum și pentru a face mediul online mai sigur și mai echitabil.

Situația actuală: Franța a insistat pentru revizuirea concluziilor Consiliului European din octombrie pentru a spune că membrii UE doresc ca Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și Regulamentul privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA) să fie adoptate „cât mai curând posibil”. În mod ideal, francezii ar dori să vadă ambele dosare încheiate cu săptămâni înainte de alegerile prezidențiale franceze din aprilie. Consiliul și-a adoptat deja poziția cu privire la DSA și DMA, iar Parlamentul a aprobat DMA cu un vot asupra DSA așteptat în ianuarie. După aceea, francezii vor fi dornici să aducă negociatori din ambele instituții în jurul mesei, cât mai rapid.

Divergențe: Pentru DMA, Franța a format o alianță cu Germania și Țările de Jos care își propune să limiteze regulile la cele mai mari platforme digitale din lume. Parlamentul este în mare măsură de acord cu Consiliul și dorește un domeniu de aplicare și mai restrâns. Totuși, ar putea exista capcane geopolitice, mai ales dacă administrația americană consideră că DMA este prea țintită către firmele americane. În ceea ce privește DSA, ar putea exista bătălii în privința cererilor de eliminare a conținutului ilegal. Poziția Parlamentului este probabil să verifice competențele autorităților naționale de a emite astfel de ordine, în timp ce Franța a fost deosebit de vocală în a da mai multă putere acestor autorități.

Șanse de succes: 7/10. Viteza este esențială pentru francezi și există un efort concertat atât în Consiliu, cât și în Parlament pentru a finaliza rapid lucrurile. Primele două luni ale anului vor fi cruciale pentru negocierile în trei atât pentru DSA, cât și pentru DMA. Dacă discuțiile sunt împinse în perioada alegerilor prezidențiale din Franța, lucrurile s-ar putea deveni greoaie.

SCHIMBAREA CLIMEI

Fit for 55

De ce contează: pachetul legislativ de referință Fit for 55 al Comisiei Europene urmărește să reducă emisiile ân Uniune cu cel puțin 55% până în 2030. Inițiativa acoperă un teren vast – de la combustibilii pentru aviație și nave maritime până la stabilirea unui preț al carbonului pentru combustibilii fosili care alimentează mașini și încălzirea locuințelor.

Situația actuală: Comisia a dezvăluit pachetul în această vară, iar numărul de dosare și natura lor interconectată înseamnă un progres lent. Un raport de progres al președinției UE slovene, publicat la sfârșitul lunii noiembrie, spunea că „lucrarea este într-un stadiu foarte incipient”. O a doua listă de propuneri ale Comisiei a fost lansată în decembrie.

Divergențe: cel mai controversat dosar este extinderea schemei UE de tarifare a carbonului pentru a acoperi transportul și clădirile – o potențială schimbare menită să stimuleze trecerea la vehicule electrice și să ajute la decarbonizarea încălzirii. Dar multe țări UE se tem de o reacție în cazul în care gospodăriile se confruntă cu costuri mai mari din această cauză. Franța, unde o taxă propusă pe carburanți a declanșat protestele Jachetelor Galbene, are „ rezerve ” față de propunere, opunându-se Germaniei, care susține ideea. O discuție între miniștrii mediului chiar înainte de Crăciun a scos la iveală diviziuni masive. Fondul social pentru climă propus – menit să contracareze potențialele efecte negative ale expansiunii prețului carbonului – este, de asemenea, supus unei dezbateri aprinse. Țările se ceartă cu privire la dimensiunea fondului, în timp ce unele chiar pun la îndoială temeiul legal pentru ca UE să înființeze un astfel de fond.

Șanse de succes: 7/10 pentru ca Franța să facă progrese în dosare. Dar negocierile nu se vor termina în timpul președinției sale. Scopul este ca pachetul să fie adoptat înainte de sfârșitul anului 2022.

Taxa de frontieră pe carbon

De ce contează: dacă există un singur dosar foarte important pentru președinția franceză, acesta este: o nouă taxă care vizează importurile cu conținut ridicat de carbon la granița Europei. Francezii fac lobby pentru aceasta de ani de zile și, în sfârșit, au obținut-o în iulie anul trecut, când Comisia Europeană și-a dezvăluit propria propunere. Taxa potențială, una dintre cele trei noi taxe propuse de Comisie, ar aduce un preț pe CO2 al produselor importate, cum ar fi oțel, fier și energie, care este legat de ceea ce plătesc deja producătorii din UE în cadrul pieței de carbon a blocului comunitar. Scopul este de a împiedica industria UE să delocalizeze, pe măsură ce UE își înăsprește obiectivele climatice.

Situația actuală: Parlamentul European — cu comisiile de mediu și comerț în frunte — este în proces de a-și prezenta poziția. În cadrul Consiliului, nicio țară nu s-a exprimat împotriva propunerii, potrivit lui Gerassimos Thomas, șeful departamentului fiscal și vamal al Comisiei. Dar mulți au îndoieli. Ambele părți vor trebui să ajungă la o poziție înainte de a începe negocierile.

Divergențe: comercianții vor căuta să se asigure că încercarea unilaterală a UE de a impozita companiile în numele schimbărilor climatice nu are ca rezultat o serie de sancțiuni, de represalii împotriva exporturilor lor sau chiar procese la OMC. Lobbyiștii din industrie vor căuta să asigure cât mai multă protecție împotriva acesteia, încercând în același timp să mențină gratuitățile actuale pe piața de carbon a UE.

Șanse de succes: 7/10 ca taxa la frontieră să treacă, 5/10 ca aceasta să fie adoptată până la sfârșitul anului, 2/10 încheierea negocierilor sub președinția franceză.

FINANȚE GLOBALE

Impozitarea

De ce contează: impozitarea giganților digitali și combaterea practicii de a atrage afaceri străine prin cote scăzute de impozitare au fost cereri franceze de lungă durată. Acestea au primit un impuls anul acesta, după ce peste 120 de țări au susținut două reforme majore. Unul este un plan care stabilește o rată globală minimă de impozitare a corporațiilor la 15%, în timp ce celălalt este de acord să impoziteze marile companii digitale în funcție de locul în care vând serviciile, nu de locul în care își au sediul. Împreună, actualizările fiscale ar forța companii precum Apple și Google să plătească mai multe taxe țărilor UE, îngreunând în același timp să alunge companiile departe de continent în paradisuri fiscale mai favorabile.

Situația actuală: Ambele reforme au fost aprobate la reuniunile OCDE, G7 și G20 din acest an. Dar probabil că ei vor lua căi diferite pentru punerea în aplicare. În decembrie, Comisia a anunțat propuneri care ar consolida o nouă rată minimă globală a impozitului pe corporații în întregul blocul comunitar. De asemenea, Franța vrea să avanseze în planul fiscalității digitale. Dar discuțiile pe acest dosar încă au loc la nivelul OCDE, nu la nivelul UE.

Divergențe: Pe hârtie, toate țările UE sunt de acord. Aceasta este o realizare, având în vedere că printre națiunile cu impozite scăzute, în special Irlanda, a existat o opoziție de lungă durată față de ideea ratei minime. Dar negociatorii i-au cucerit în cele din urmă, promițând niște excluderi și promițând că noile reguli vor intra în vigoare treptat.

Șanse de succes: 7/10. Ele variază, în funcție de reformă. Franța dorește ca ambele reforme să fie operaționale în 2023, în timp ce Bruxelles-ul ar putea merge mai departe cu taxa de bază corporativă. În general, este o cale mai dificilă pentru taxa digitală, deoarece țările OCDE trebuie să își încheie munca, ceea ce nu este așteptat înainte de sfârșitul lunii iunie.

INDUSTRIE

Ajutor de stat

De ce contează: Franța dorește ca UE să canalizeze ajutoarele guvernamentale către industrii cheie, cum ar fi microcipurile, tehnologia cloud, hidrogenul și bateriile. Totuși, această dorință se ciocnește adesea de planurile unui important controlor al UE al ajutorului de stat, șefa pentru concurență, Margrethe Vestager.

Situația actuală: Franța a sperat că, dându-i lui Vestager supravegherea portofoliului de strategie industrială, își va atenua rapid opoziția față de planurile Parisului de subvenții consistente. Dar responsabilul danez al concurenței se dovedește a fi o nucă greu de spart. Principalul câmp de luptă îl reprezintă condițiile în care un instrument anume — Proiectele importante de interes european comun — poate fi utilizat pentru a pompa bani în anumite sectoare.

Divergențe: Franța poate conta pe țări precum Italia și Polonia pentru a sprijini mai multă planificare economică. Germania a jucat uneori ambele părți, deși fostul ministru al Economiei, Peter Altmaier, avea tendința de a fi de acord cu Franța. Cei mai puternici oponenți sunt națiunile care fac comerț liber, mai ales nordici și într-o măsură mai mică Țările de Jos, care tinde să predice mai mult decât practică în această problemă.

Șanse de succes: 6/10. În timp ce Vestager a afirmat recent că „ practica concurențială este fundamentală pentru întreprinderi și consumatori”, ea a deschis simultan ușa subvențiilor pentru fabricile de microcipuri în numele „rezilienței”. Dacă va continua așa, Franța va fi încântată.

Salariu minim

De ce contează: președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să propună un salariu minim în UE până în 2024, făcându-l un principiu central al platformei sale. Propunerea ei nu stabilește salarii, în sine - asta ar fi interzis prin tratate. În schimb, îndeamnă țările UE să se asigure că, dacă au un salariu minim legal, asigură condiții decente de viață. De asemenea, încurajează puternic negocierile salariale între angajatori și sindicatele muncitorilor.

Situația actuală: Parlamentul European și Consiliul European și-au adoptat pozițiile, negocierile vor începe în noul an sub președinția franceză.

Divergențe: în urma rezistenței dure din partea țărilor scandinave, Consiliul a susținut în cele din urmă propunerea cu doar două rețineri, Danemarca și Ungaria. Germania s-a abținut din cauza schimbării de guvern, dar viitoarea coaliție germană a spus că vrea „standarde minime obligatorii” la nivelul UE. În Parlament, deputații europeni care se ocupă de dosar și-au asigurat un sprijin larg pentru această idee.

Șanse de succes: 7/10 pentru un acord încheiat sub președinția franceză.

LOCUL UE ÎN LUME

Conferința despre Viitorul Europei

De ce contează: în 2019, președintele francez Emmanuel Macron a propus ideea de a purta discuții ample cu cetățenii despre cum ar trebui să arate Uniunea Europeană în 5, 10 sau 20 de ani. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a preluat apoi propunerea. Dar nu este clar dacă inițiativa, intitulată oficial Conferința privind viitorul Europei, va fi doar un alt forum de discuții sau dacă va duce de fapt la legislație sau, poate, la modificări ale tratatului.

Situația actuală: liderii UE au lansat oficial conferința în martie, discuțiile cu cetățenii începând din septembrie. De atunci, sute de europeni s-au întâlnit – atât în persoană, cât și virtual – pentru a discuta și a aduna idei. Subiectele au variat de la economie la democrație la schimbările climatice și rolul UE în lume. Conferința este de așteptat să își încheie lucrările în această primăvară.

Divergențe: Conferința a avut nevoie de luni de zile pentru a demara, deraiată de certurile din culise, lipsa de entuziasm din partea unora și pandemia. Și având în vedere renașterea pandemiei din Europa, nu este clar dacă cetățenii vor continua să se întâlnească fizic. Membrii UE au, de asemenea, speranțe diferite pentru rezultat. Probabil că Polonia și Ungaria vor refuza orice încercare de revizuire a tratatelor UE. Dar Macron și noul guvern german s-au angajat să arate că conferința poate oferi rezultate tangibile. Un motiv special pentru Macron: arătând alegătorilor sceptici că poate ajuta la reforma Bruxelles-ului.

Șanse de succes: 5/10. Depinde de modul în care este definit „succesul”. Modificarea tratatelor UE pare o șansă pe termen lung, dar se așteaptă ca liderii UE să poată măcar să spună ca a fost un progres important, concluzionează politico.eu.

Avertisment la Paris: Anunțuri care par oficiale le cer francezilor „să se angajeze în Ucraina”. „Uzurparea unui site oficial al Forţelor Terestre”
Avertisment la Paris: Anunțuri care par oficiale le cer francezilor „să se angajeze în Ucraina”. „Uzurparea unui site oficial al Forţelor Terestre”
Ministerul Apărării din Franța a denunțat joi, 28 martie, pe X, un fals site care folosește logoul instituţiei și care cere ca 200.000 de francezi să se angajeze în Ucraina. ”URL-ul...
Ministerele şi administraţiile locale din Franţa încep testarea săptămânii de lucru de 4 zile. Cât timp va dura experimentul
Ministerele şi administraţiile locale din Franţa încep testarea săptămânii de lucru de 4 zile. Cât timp va dura experimentul
Experimentarea săptămânii de lucru de patru zile în ministerele din Franţa va începe în această primăvară şi va dura „cel puţin un an”, potrivit unei note a administraţiei difuzate...
#Franta, #Presedintie, #UE, #prioritati, #conferinta privind viitorul europei , #Viitorul Europei