Dosarul Sturionul: Cum fac „gulerele albe” din Mafia Peștelui bani murdari din icre negre

Miercuri, 28 Septembrie 2022, ora 21:30
6297 citiri
Dosarul Sturionul: Cum fac „gulerele albe” din Mafia Peștelui bani murdari din icre negre
Afaceristul Robert Dumitru Răduță a lipsit de la proces, fiind prezentă doar soția acestuia. FOTO: Ionuț Mureșan

Omul lui Emil Boc pus pe vremea PDL în fruntea Agenției Naționale pentru Pescuit, Valentin Buksz, și afaceristul Robert Dumitru Răduță, apropiat al lui Adrian Năstase, se judecă la Curtea de Apel București pentru o fraudă de peste 6 milioane de lei prin intermediul unei ferme de sturioni.

Pe fond, Buksz s-a ales cu o pedeapsă de 4 ani de închisoare, în timp ce Răduță Sr. a primit 5 ani de pușcărie pentru instigare la folosire de documente false având ca rezultat fraude cu fonduri europene.

Valentin Buksz este fostul șef al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vremea guvernului Boc. După ce s-a retras din funcție, Valentin Buksz și-a deschis Piața de Pește „Delfinul” din București.

Robert Dumitru Răduță (Sr.) este cunoscut drept un apropiat al lui Adrian Năstase și Ion Țiriac și se învârte în cercurile de pescuit și vânătoare. De la începutul anilor 2000 Răduță a reușit, cu susținerea PSD, să concesioneze lacul de la Sărulești și să se extindă în Delta Dunării, unde deținea și un hotel.

La procesul pe fond care s-a desfășurat la Tribunalul Călărași, SC Sturio Farm SA (controlată din umbră de Robert Răduță Sr.), a primit 500.000 lei amendă penală pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Proiectul pentru care se solicita finanțarea era intitulat „Fermă de creștere intensivă a sturionilor” pentru care cei vizați au cerut 10 milioane de lei.

Ziare.com a consultat motivarea Tribunalului Călărași din care reiese întreaga poveste a fermei de sturioni prin care inculpații au dat un „tun” de 6,3 milioane de lei din fondurile nerambursabile ale Ministerului Agriculturii.

Un „tun” de peste 6 milioane de lei cu documente false

În rechizitoriu, procurorii DNA au reținut următoarele:

  • Inculpatul Răduță Robert Sr. în calitate de acționar majoritar în cadrul inculpatei Sturio Farm SA (el controlând în fapt societatea), cu intenție, i-a determinat pe inculpații Negoiță Mihaea – administratorul de drept al societății și Răduță Robert (junior) – acționar în cadrul societății, să depună la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit (Centrul Regional pentru Programul Operațional Pescuit Constanța) mai multe documente ce nu reflectă realitatea.
  • La data de 26.04.2011, la Ministerul Agriculturii a fost înregistrată (…) cererea societății inculpate (Sturio Farm – n.r.) SA de acordare a unui sprijin financiar nerambursabil prin Fondul European pentru Pescuit, (…) proiectul pentru care se solicita finanțarea era intitulat „Fermă de creștere intensivă a sturionilor”. Asistența financiară nerambursabilă solicitată prin cererea de finanțare a fost de 10.508.133,36 lei.
  • La data de 26.07.2011, între Ministerul Agriculturii (…) și SC (Sturio Farm – n.r.) SA s-a încheiat contractul de finanțare nerambursabilă (…) valoarea totală eligibilă a proiectului care forma obiectul finanțării nerambursabile era de maxim 17.513.555,60 lei, autoritatea contractantă angajându-se să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 10.508.133,36 lei, reprezentând 60% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
  • La articolul 4 din contract, s-a prevăzut că rambursarea se va efectua pe baza cererilor de rambursare și a rapoartelor de progres făcute de beneficiar. (…) Totodată, în anexa I la contract, s-a prevăzut că rambursarea se va efectua pe baza cererilor de rambursare însoțite de documente justificative.

Procurorii notează că reprezentanții Sturio Farm SA au încheiat contracte cu societăți de consultanță, pe care le-a onorat deși, în realitate, acestea nu au prestat asemena servicii. În realitatea, banii s-au întors la Sturio Farm SA, societățile respective fiind controlate tot de inculpați.

„Așadar, aceiași bani (…) au fost rotiți de mai multe ori prin conturile unor persoane fizice și persoane juridice, astfel încât să se creeze aparența că plățile s-au efectuat de către inculpata Sturio Farm SA către (…) SRL într-un cuantum semnificativ mai mare decât cel real. Aceeași concluzie rezultă și dacă examinăm operațiunile bancare atestate de cele trei extrase de cont depuse de Sturio Farm SA în sprijinul cererii de rambursare. Ca urmare a cererii de rambursare nr. 01 depusă de inculpata Sturio Farm SA, Ministerul Agriculturii a plătit către aceasta, în data de 23.12.2011, suma de 3.253.557,66 lei, din care F.E.P. 75% - 2.440.168,25 lei, iar Bugetul Național 25% - 813.389,41 lei”, notează procurorii.

Sumele din fonduri nerambursabile, rotite prin „firme de casă”

În cauză au fost efectuate cercetări în legătură cu plățile atestate de ordinele de plată depuse de inculpata Sturio Farm SA în sprijinul cererii de rambursare nr. 02.

„Din aceste cercetări a rezultat că o sumă de bani de aproximativ 430.000 lei, a fost rotită în repetate rânduri prin conturile bancare ale Sturio Farm SA, (…) SRL și (…) SRL, astfel încât să se creeze aparența că societatea inculpată Sturio farm SA a plătit o sumă mult mai mare de bani decât 430.000 lei, în vederea achitării unor facturi de avans. (…) Ca urmare a cererii de rambursare nr. 02 depusă de inculpata Sturio Farm SA, Ministerul Agriculturii a plătit către aceasta în data de 25.05.2012 suma de 2.571.754,34 lei, din care F.E.P. 75% - 1.928.815,75 lei și Bugetul Național 25% - 642.938,59 lei”, rețin procurorii.

Pe parcursul urmăririi penale, omul de afaceri Robert Dumitru Răduță și fiul lui, Robert Răduță Jr., s-au prevalat de dreptul la tăcere, alături de alți inculpați.

„Se observă clar că declaraţiile date de cei doi inculpaţi în faţa instanţei sunt corelate în încercarea de a arăta că a existat o independenţă în acţiunile celor doi inculpaţi, care, în realitate, nu a existat. Aceste declaraţii au fost date după administrarea întregului probatoriu, fiind primele date în cauză de cei doi inculpaţi după dobândirea calităţii de suspect (întrucât inculpaţii au refuzat să dea declaraţie în calitate de suspect sau inculpat în faţa organelor de urmărire penală şi la începutul cercetării judecătoreşti), la un moment la care restul probatoriului arăta cu caracter de evidenţă că între cele două oferte există o legătură subiectivă. (…) După repartizarea dosarului ca urmare a pensionării judecătorului titular al completului de judecată investit iniţial cu soluţionarea cauzei, cei doi inculpaţi au refuzat să dea declaraţii la reluarea cercetării judecătoreşti (f.168,170 vol.V) şi nu au solicitat ulterior să fie reaudiaţi până la finalizarea cercetării judecătoreşti”, reține instanța de fond.

Oamenii „de paie” ai Mafiei Peștelui

Mai mult, judecătorul a ajuns la concluzia că inculpata Negoiță Mihaela, administratorul SC Sturio Farm SA, era de fapt „omul de paie” al lui Răduță Sr.

„În acest sens, din analiza detaliată a probelor dosarului, în special a declaraţiilor martorilor, rezultă că inculpata, deşi avea calitatea de administrator al societăţii comerciale inculpate S.C. Sturio Farm S.A., nu deţinea controlul asupra acestei societăţi, acest control şi puterea de decizie efectivă fiind exercitate de inculpaţii (Răduță Robert Sr. – n.r.) şi (…). Din declaraţiile analizate rezultă că inculpatei (Negoiță Mihaela – n.r.) i-a fost acordată această calitate în virtutea specializării ei în domeniul piscicol, neavând cunoştinţe aprofundate de management al unei societăţi comerciale sau al unui proiect derulat din fondurile publice”, reține judecătorul.

Instanța face referire la declarația dată de inculpata Mihaela Negoiță, din care reiese că nu era singura care se afla în situația de a fi administrator numai cu numele. Afaceristul Robert Răduță Sr. și-a deschis o firmă de consultanță pe care a pus-o pe numele șoferului său.

„La un moment dat (spre sfârșitul anului 2010), domnul Răduță (senior) mi-a spus că și-a făcut o firmă de consultanță. Mi-amintesc că mi-a zis următoarele: „vreau să fac și eu bani ca domnul (…); mi-am făcut firmă de consultanță”. (…) La magazinul de pește al Sturio Farm SA se făceau glume cu privire la faptul că „Șoferu’” este patron de firmă. În acest context am aflat că (…) zis Șoferu’ figura ca administrator al firmei. (…) Înainte să fiu audiată la D.L.A.F. (Departamentul pentru Lupta Antifraudă), soția domnului (…) mi-a spus să-mi asum semnături care nu sunt ale mele; eu i-am spus că nu voi face acest lucru; în continuare, aceasta a replicat că nu mai are ce să discute cu mine; văzând acestea, eu m-am ridicat și am plecat din biroul domnului (…). În legătură cu această cerere de rambursare și documentele atașate acesteia, arăt că am semnat pe fiecare pagină a cererii, respectiv pe fiecare document atașat cererii, dar doar pentru certificare, semnăturile mele regăsindu-se în josul paginii fiecărui astfel de document. Am semnat această cerere și documentele aferente ei în condițiile arătate mai sus, nu din proprie inițiativă, ci la solicitarea altora. Nu am citit aceste documente înainte să le semnez și ștampilez pentru certificare”, a declarat inculpata Mihaela Negoiță.

În motivarea deciziei, Tribunalul Călărași notează că obiectul principal al prezentei cauze îl constituie fapta continuă, de natura ilicitului penal, săvârşită de inculpata persoană juridică S.C. Sturio Farm S.A. constând în inducerea şi menţinerea în eroare a autorităţii contractante începând cu depunerea primului dosar de achiziţie şi terminând cu momentul executării de către autoritatea contractantă a ultimei obligaţii rezultate din cererea de rambursare nr. 03.

„Este cert pentru instanţă că la momentul săvârşirii fiecărui act de complicitate, fiecare dintre inculpaţi cunoştea valoarea contractului de finanţare şi, implicit cunoştea faptul că prin falsificarea realităţii pot fi obţinute beneficii ilicite de către S.C. Sturio Farm cu mult mai mari decât limita de la care se poate reţine cauza de agravare în discuţie. În consecinţă, având în vedere faptul că inculpaţii au prevăzut că acţiunile lor pot conduce la un prejudiciu mai mare decât limita pentru care sunt incidente disp. art. 183 Cod penal, iar această consecinţă s-a produs efectiv ulterior şi ca urmare a ajutorului dat de inculpaţi, instanţa apreciază ca fiind corect să se reţine complicitatea la forma agravată a infracţiunii pentru toţi inculpaţii care au contribuit în cunoştinţă de cauză la producerea rezultatului vizat de norma de incriminare. Măsura în care a contribuit fiecare inculpat şi efectul financiar al actului său de complicitate constituie, în opinia instanţei, circumstanţe de individualizare a pedepsei, dar nu afectează încadrarea juridică, această încadrare fiind raportată la fapta autorului care este S.C. Sturio Farm S.A”.

Cum motivează judecătorii de la Călărași decizia luată în primă instanță

Iată cum motivează instanța decizia luată pe fond:

  • „Cu privire la faptele pretins săvârşite de inculpatul (Robert Răduță Jr. – n.r.), instanţa a constatat că nu există suficiente probe pertinente care să conducă la convingerea, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că acest inculpat ar fi cunoscut caracterul nereal al informaţiilor cuprinse în documentele depuse la autoritatea contractantă împreună cu cererile de rambursare nr. 02/28.02.2012 şi nr. 03/31.07.2013, în vederea obținerii unui sprijin financiar nerambursabil prin Fondul European pentru Pescuit”.
  • „Cu privire la faptele pretins săvârşite de inculpatul (Enăchescu Vlad Celestin – n.r.), instanţa a constatat că nu există probe suficiente pentru a se aprecia că inculpatul, acţionând în modalitatea arătată de parchet în rechizitoriu, ar fi avut reprezentarea că participă la o activitate ilicită de deformare a realităţii, în scopul ca documentele astfel produse să fie folosite de S.C. Sturio Farm S.R.L. pentru obţinerea unui beneficiu necuvenit din fondurile publice”.
  • Inculpata (Negoiţă Mihaela – n.r.) a săvârşit fapta de inducere în eroare a autorităţii contractante pe acest aspect la momentul depunerii dosarului de achiziţie a servciilor de consultanţă din 26.08.2011. Prin această faptă inculpata a contribuit la dobândirea de către inculpata S.C Sturio Farm S.A. a unui beneficiu necuvenit în cuantum total de 4.755.422 lei din fondurile publice europene şi un beneficiu necuvenit în cuantum de 1.585.140 lei din bugetul naţional. (…) Întrucât inculpata a fost trimisă în judecată pentru o singură infracţiune şi mai multe acte materiale de executare, iar pentru unele dintre aceste acte materiale instanţa a constatat că sunt incidente cauze care înlătură răspunderea penală, se va dispune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 3 ani închisoare (…) cu suspendare”.
  • „Cu privire la faptele imputate inculpatului Răduţă Dumitru Robert (Sr.) (…) probele dosarului au arătat dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul nu doar că a instigat alţi inculpaţi să încalce legea, dar a participat direct la mistificarea realităţii şi producerea de dovezi din care să rezulte o situaţie de fapt nereală, dar favorabilă scopurilor inculpatului. (…) Aplicând criteriile de individualizare prev. de art. 74 alin. 1 Cod penal la limitele de pedeapsă prevăzute de legea considerată mai favorabilă (3 ani – 10 ani şi 6 luni), instanţa apreciază că echitabilă pentru contribuţia concretă a acestui inculpat la săvârşirea faptelor, o pedeapsă cu închisoarea de o gravitate medie, respectiv 5 ani închisoare. Circumstanţe reale relevante pe care instanţa le-a avut în vedere la stabilirea acestei pedepse au fost numărul ridicat de persoane asupra cărora acest inculpat şi-a folosit autoritatea şi le-a implicat în activitatea ilicită de mistificare a realităţii în scopul obţinerii unui beneficiu material injust din fonduri publice”.

Împotriva acestei soluții penale inculpații condamnați au depus apel, alături de procurorii DNA (care atacă hotărârile de achitare), astfel încât dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București pentru soluționarea definitivă.

Citește și:
Codrin Ștefănescu și Ovidiu Silaghi, chemați în instanță să povestească despre „trecutul revoluționar” al fostului deputat „Mitralieră”
Codrin Ștefănescu și Ovidiu Silaghi, chemați în instanță să povestească despre „trecutul revoluționar” al fostului deputat „Mitralieră”
Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră”, nu recunoaște acuzațiile de fals în declarații aduse de procurorii DNA în legătură cu modalitatea în care acesta a obținut titlul de luptător...
Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, trimis în judecată de DNA. Cum a favorizat candidați “agreați” pentru ocuparea de posturi la stat
Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, trimis în judecată de DNA. Cum a favorizat candidați “agreați” pentru ocuparea de posturi la stat
Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la...