Prima „captură” a Parchetului European (EPPO) – condus de Laura Codruța Kovesi – în România sunt două escroace, niște funcționari de la Agenția pentru IMM-uri Timișoara și câțiva angajați ai unei bănci. Cele 12 persoane sunt acuzate că au fraudat bugetul UE cu peste 5 milioane de euro, după ce ar fi pus bazele unui circuit în care erau implicate firme fantomă, deschise în locații abandonate, pe numele unor persoane în vârstă.
Ioana Gabriela Lingurar și Roxana Bohoni sunt singurele două persoane arestate preventiv în acest dosar, ceilalți fiind puși de Tribunalul București sub măsuri preventive mai blânde.
Împotriva acestei decizii a TB cele două au formulat contestații care s-au judecat marți, 12 iulie, la Curtea de Apel București. Cele două contestații au primit numerele 17401/3/2022 (Roxana Bohoni) și 17402/3/2022 (Ioana Gabriela Lingurar).
Cu privire la restul inculpaților; Parchetul European a făcut contestație, apreciind că măsurile de arest la domiciliu sau cele de control judiciar „nu răspund exigențelor” anchetei. Printre cei în arest la domiciliu se află și soțul Gabrielei Ioana, Daniel Lingurar.
„Soții Lingurar au avut intenția de a părăsi definitiv România cu 1 milion de euro și de a se stabili înter-un stat care nu are acord de extrădare cu țara noastră” a declarat în sala de judecată procurorul de ședință al EPPO.
Cei doi ar fi deschis și s-ar fi folosit de 75 de societăți comerciale pe teritoriul Austriei, prejudiciul ridicându-se la 5 milioane de euro din fonduri europene.
La rândul lor, avocatții au criticat primul dosar al EPPO cu români, arătînd că referatul de arestare preventivă are 300 de pagini, dintre care relevante ar fi „primele două și ultimele două”.
„Sunt 70 de volume de urmărire penală nenumerotate, puse la dispoziția apărătorilor timp de 2 ore. În primele 17 pagini aveți de-a face cu afirmații de o gravitate sporită, care însă nu se coroborează cu nicio probă. Parchetul European e într-o gravă eroare. Procurorii au audiat lupi în blană de oaie și i-a lăsat în libertate, acum sunt martori, printre care și un contabil. Dacă iei de bun ce spune contabilul acelor societăți și îți bazezi acuzațiile strict pe afirmațiile lui, atunci ești clar într-o gravă eroare, pentru că acel contabil a vrut să scape! Inculpata a recunoscut parțial faptele și vrea să încheie un acord de recunoaștere. Este acuzată că a recrutat mai multe persoane pentru a obține fonduri europene, dar la dosar e o delapidare uriașă! Soții Lingurar și inculpate Bohonea sunt doar niște țapi ispășitori! Da, în 2017, doamna Lingurar a înființat o societate și a adus alte persoane…dar activitatea ei se oprește aici. Da, a primit 2 ani cu suspendare în trecut pentru complicitate la evaziune discală, dar asta nu denotă perseverență infracțională!”, a declarat avocatul Ioanei Lingurar.
Avocatul a explicat că faptele clientei lui ar fi fost comise în 2017, iar cele din acest dosar între anii 2019 și 2020.
„Procurorii preiau din declarațiile martorilor, care spun că soții Lingurar au făcut…Se vorbește despre sume uriașe, milioane de lei! Soții Lingurar sunt niște oameni a căror casă e vopsită pe dinafară, nici măcar nu e izolată. Acești oameni au fost folosiți! (…) Roxana Bohoni a fost cea care a spus că are funcționari la Agenția pentru IMM-uri care știu fiecare ce au de făcut. Poate că s-a lăudat! Nu a dat nume. Asta nu e suficient pentru privarea de libertate a acestora.Cu privire la funcționarii bancari, de niciunde nu transpare interesul acestora de a participa la grupul infracțional organizat. Îmi e greu să cred că un funcționar bancar cu un job stabil și bine plătit ar Adera la un grup infracțional organizat fără să aibă niște foloase!”, a declarat alt avocat.
Pe data de 30 iunie 2022, EPPO a emis un comunicat în are anunța destructurarea unei rețele de fraude cu fonduri europene în urma unor percheziții efectuate pe 28 iunie la 160 de adrese.
„Este important de menționat că pentru a obține fonduri UE și naționale în folos personal, inculpații au acționat în moduri foarte ingenioase. De exemplu:
În cadrul acestei anchete, începută în urmă cu 6 luni, procurorii Parchetului European au descoperit că, din 2017, un grup infracțional organizat a înființat peste 150 de firme fictive și le-a folosit pentru a obține în mod fraudulos finanțare europeană și națională.
„Aceste companii au solicitat finanțare publică pentru achiziționarea de echipamente sau bunuri, pe baza unor documente inexacte, incomplete sau false, sau au folosit facturi fictive pentru achiziționarea de mijloace fixe, echipamente sau bunuri. În majoritatea cazurilor, echipamentele sau bunurile enumerate ca achiziționate în cadrul proiectelor nu au fost efectiv achiziționate, aceleași echipamente sau bunuri fiind folosite în mai multe proiecte. După ce intrau în posesia sumelor obținute de la bugetul Uniunii Europene și din bugetul național de către firmele respective erau de regulă retrase în numerar de la bancomate de către diverse persoane din anturajul membrilor grupului organizat, Ulterior, sumele au fost folosite pentru achiziționarea de bunuri sau servicii pe numele altor persoane fizice sau juridice pentru a ascunde proveniența ilicită”, mai arată EPPO.