Sorin Beraru, escrocul căutat de România din 2002, se plânge la Înalta Curte că judecătorii nu l-au iertat de pedeapsa pentru spălarea a 3,6 milioane de dolari

Fugarul româno-israelian Sorin Beraru (pe numele israelian Shmuel Bar Or) – aflat pe lista „Most Wanted” a Poliției Române încă din anul 2002 – cere Înaltei Curți joi, 18 mai, sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate prin care susține că normele aplicării legii mai favorabile îi sunt dezavantajoase. În același timp, Ministerul Justiției susține că autoritățile din Tel Aviv n-au cooperat cu cele din România în cazul Beraru pentru că infracțiunile pentru care era acesta cercetat nu erau incriminate în Israel, la data comiterii lor, adică în anii 2000.

România cere de mai bine de 20 de ani extrădarea din Israel a lui Sorin Beraru, care se ascunde acolo sub identitatea de Shmuel Bar Or, însă autoritățile din Tel Aviv au refuzat predarea acestuia nefiind îndeplinită condiția esențială a dublei incriminări, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Oficialii MJ precizează că se are în vedere legea existentă la data comiterii faptei şi nu cea de la data transmiterii cererii de extrădare sau orice alt moment ulterior.

Or, Sorin Beraru a fost condamnat definitiv în România abia în 2016, la 5 ani de pușcărie pentru spălare de bani, pedeapsă pronunțată la 14 ani de la comiterea faptelor.

Prin aceeași decizie a Curții de Apel București, cu privire la Sorin Beraru judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru asociere în vederea comiterii de infracțiuni (corespondentul infracțiunii de grup infracțional organizat în vechea legislație penală) ca urmare a intervenției prescripţiei.

În prezent, Sorin Beraru se plânge într-o contestație în anulare că normele de aplicare a legii mai favorabile sunt neconstituționale și că ar trebui ca pedeapsa lui pentru spălare de bani să fie anulată.

Pe ce motive Sorin Beraru să-și anuleze condamnarea

Pe data de 10 mai 2023, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de Sorin Beraru, precum și cererea lui de sesizare a CCR cu privire la neconstituționalitatea art. 6 Cod penal, care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei:

(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.

Deși decizia Curții de Apel București cu privire la hotărârea de condamnare din 2016 a lui Sorin Beraru este definitivă, cea de respingere a sesizării CCR poate fi atacată la Înalta Curte, ceea ce avocații acestuia au și făcut, iar procesul a primit termen joi, 18 mai.

Procurorii de la Parchetul General, apoi cei de la DNA, au constatat că prejudiciul cauzat prin faptele săvârşite de Sorin Beraru se ridică la suma totală de 3,6 milioane de dolari.

„Asociaţia Chiriaşilor Halelor Obor PAS 2” a formulat plângerea penală pe data de 04.06.1999 cu privire la modul fraudulos prin care Fondul Proprietății de Stat (FPS) a vândut firmelor controlate de Sorin Beraru pachetul de 76,46% din acținile Halelor Obor, în valoare totală de 9 milioane de dolari.

„Pentru a eluda legile care guvernează piaţa de capital privind cumpărarea de acţiuni pe piaţa secundară de valori mobiliare Rasdaq, legi care interzic că un singur cumpărător să achiziţioneze peste 33% acţiuni ale unui singur emitent, inculpatul (n.r. - Beraru Sorin Shmuel) a simulat cumpărarea pachetului de 76,46% acţiuni în nume propriu cât şi pe numele a două societăţi comerciale (…) controlate de fapt tot de către inculpat”, se arată în actele dosarului.

După cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni, Sorin Beraru a dobândit dreptul să ia hotărâri care să-i faciliteze utilizarea fondurilor în interes personal sau în interesul societăţilor pe care le controla prin persoane interpuse.

„Inculpatul şi învinuiţii au cunoscut faptul că sumele provin din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi ca urmare a asocierii în vederea acestor infracţiuni, reţinându-se vinovăţia acestora în forma intenţiei directe.

În acest scop, s-a folosit circuitul obişnuit al spălării banilor:

• plasarea sumelor de bani obţinute prin asociere;
• sedimentarea acestora prin acordarea unor credite către societăţile în care una dintre persoane are interese;
• integrarea sumelor reintroduse in circuit cumpărându-se acţiuni la alte societăţi comerciale etc”, se mai arată în documentele instanței.

Martor, citat în motivare: „Beraru era generalul, noi eram corpul soldaților”

Pe data de 01.02.2016, Curtea de Apel București (CAB) l-a condamnat pe Sorin Beraru la 5 ani de pușcărie, reținând următoarele:

• „În concluzie, din probele administrate în cauză, astfel cum au fost analizate mai sus, rezultă că inculpații s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni, inițiatorul asocierii și liderul grupului fiind inculpatul Beraru Sorin, relevantă fiind pentru rolul inculpatului metafora folosită de către martorul (…): „Ca să folosesc o metaforă, Beraru era generalul, noi eram corpul soldaților”
• Asocierea inculpaților rezultă nu numai din declarațiile martorilor audiați în cauză, astfel cum au fost analizate mai sus, cât și din modul în care au acționat inculpații pentru a comite infracțiunea de înșelăciune și cea de spălare de bani, așa cum s-a arătat.
• Totodată, inculpaţii au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor, hotărârea fiind luată de cei trei inculpați, prin transfer de valori (trecerea unor sume de bani dintr-un cont în altul în cadrul aceleiaşi instituţii bancare), pentru a da o aparență de legalitate provenienţei şi mişcării acestor sume prin încheierea de acte adiționale la contractele de credit. Beneficiarul real al sumelor de bani au fost societățile comerciale controlate de inculpatul Beraru Sorin.
• Pe cale de consecință, susținerile apărării în sensul că ar trebui pronunțate soluții de achitare a inculpaților sunt în mod vădit nefondate.
• Cele mai multe critici au fost aduse în prezenta cauză în legătură cu incriminarea infracțiunii de spălare de bani, inculpații punctând în mod corect faptul că de la analiza legii penale mai favorabile în mod greșit instanța de fond a exclus și Legea nr. 21/1999, care era în vigoare la data săvârșirii faptelor, 31.10.2000, necontestându-se faptul că această infracțiune a fost ulterior prevăzută și de Legea nr. 656/2002 (în vigoare și în prezent), care a abrogat Legea nr. 21/1999. Pe de altă parte, însă, susținerile inculpaților în sensul că fapta nu îndeplinește condițiile de tipicitate pentru a fi reținută ca infracțiune în sarcina inculpaților sunt în mod vădit nefondate.
• Apărările inculpaților au vizat, în primul rând, faptul că infracțiunea de înșelăciune din care provin banii „murdari” nu se circumscrie infracțiunii de înşelăciunea în domeniul bancar, financiar sau de asigurări, prezentă în enumerarea din art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 21/1999 și, pe cale de consecință, nu ar fi îndeplinite condițiile impuse de legiuitor pentru a se reține ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani.
• Susținerile inculpaților sunt eronate, întrucât chiar dacă s-ar admite că infracțiunea de înșelăciune săvârșită nu ar fi comisă în domeniul bancar (deși, astfel cum au arătat și inculpații, nu există o definiție a înșelăciunii în domeniul bancar, iar excluderea unei astfel de înșelăciuni în convenții, prin operațiuni bancare, este pur speculativă), apărarea omite faptul că în enumerarea făcută de legiuitor în art. 23 alin. 1 lit. a din lege sunt incluse și infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori.
• Or, așa cum s-a arătat mai sus, infracțiunea de înșelăciune comisă de către inculpați, fiecare în forma participației penale reținută prin actul de sesizare (instigare, complicitate, autorat) a fost săvârșită de către persoane care făceau parte dintr-o asociație de infractori, respectiv sunt întrunite toate condițiile impuse de legiuitor pentru a se reține infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 323 Cod penal din 1968)/de constituire a unui grup infracțional organizat (art. 367 Cod penal), motivându-se detaliat modul în care inculpații s-au asociat în vederea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.
• În al doilea rând, s-au formulat apărări legate de trecerea unui interval de timp de numai un an și câteva luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 21/1999 și până la data comiterii de către inculpați a infracțiunii de spălare de bani, ceea ce ar argumenta faptul că inculpații nu ar fi avut reprezentarea faptului că pot comite o infracțiune de spălare a banilor, date fiind soluțiile jurisprudențiale destul de puține prin care să se fi pronunțat condamnări definitive pentru comiterea unei astfel de infracțiuni. Curtea constată că o astfel de apărare este în mod vădit nefondată întrucât (…) necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale nu înlătură caracterul penal al faptei”, se arată în motivare.

„Ținând cont de gravitatea în concret a activității ilicite desfășurate de fiecare dintre inculpați, inculpatul Beraru Sorin fiind cel care a beneficiat în mod real, prin societățile comerciale controlate, de sumele de bani acordate drept bonificații, având în vedere faptul că acesta a plecat din România încă din anul 1999 și nu s-a mai prezentat în România pentru a fi audiat (susținerile apărării în sensul că nu ar fi fost legal citat fiind în mod vădit nefondate, astfel cum s-a arătat), împrejurarea că nu și-a asumat în nici un moment responsabilitatea faptei comise, impune aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție”, au conchis judecătorii 2016.

Motivul pentru care o profesoară condamnată pentru relații sexuale cu un copil de 10 ani cere anularea sentinței

O femeie din Australia condamnată pentru relații sexuale cu un copil de 10 ani contestă sentința și spune că ar trebui anulată. Ea e de părere că femeile nu ar trebui considerate...

Purtătorul de cuvânt al Meta, condamnat în Rusia la şase ani de închisoare, în lipsă, pentru „apărarea terorismului”. Facebook şi Instagram au fost interzise din 2022

Un tribunal militar din Moscova l-a condamnat luni pe purtătorul de cuvânt al Meta Platforms, Andy Stone, la şase ani de închisoare, pentru ”apărarea publică a terorismului”, un verdict...