Odată cu începerea noii sesiuni parlamentare urmează să aibă loc alegerile pentru șefia mai multor instituții publice cu greutate din România, printre care ANRE, Curtea de Conturi sau AEP.
Astfel, debutul noii sesiuni parlamentare, care a avut loc miercuri, 1 februarie, înseamnă și votul în plen pentru șefia a mai multor instituții importante din România, ca urmare a încheierii mandatului, ori a demisiilor provocate de diverse scandaluri. Una dintre instituții este Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a cărui președinte, Constantin Mitulețu-Buică, a anunțat că demisionează din funcție pe 11 ianuarie ca urmare controverselor după sesizarea Agenției Naționale de Integritate (ANI). Acesta mai rămâne în funcție însă până pe 13 februarie, iar ulterior senatorii și deputații vor convoca un plen comun pentru a da curs demisiei, iar apoi pentru a vota un alt reprezentant.
Fost membru al PSD, Constantin Mitulețu Buică a fost numit președinte al AEP în 2019, pentru un mandat de 8 ani, cu susținerea declarată a lui Liviu Dragnea și cu votul majorității parlamentare PSD-ALDE de atunci. Acum, rămâne de văzut dacă funcția va fi revendicată de un reprezentant PNL sau PSD.
Cu toate că mandatele a mai multor membri din conducerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ar fi trebuit să expire pe 23 octombrie 2022, guvernul a emis atunci o ordonanță prin care a prelungit mandale acestora cu încă șase luni. Printre beneficiari s-a regăsit și președintele instituției, Dumitru Chiriță, cunoscut și drept „electricianul lui Dragnea”, care a primit astfel un cadou de aproximativ 350.000 de lei din leafa pentru cele șase luni. Ceilalți trei care au primit prelungire sunt vicepreședintele ANRE Zoltan Nagy-Bege, și membrii Cornelia Sulger și Gabriel Gheorghe.
În luna aprilie însă, expiră prelungirea mandatelor, însemnând astfel că parlamentul va supune la vot într-un plen comun înlocuitori pentru cei patru menționați mai sus. Conform unor surse citate de G4Media, motivul pentru care Guvernul a prelungit mandatul lui Chiriță este pregătirea terenului ca baronul PSD Marian Neacșu, care în prezent este secretar general al Guvernului, să preia în luna mai conducerea ANRE. Vinerea trecută, 27 ianuarie, liderul PSD Marcel Ciolacu susținea că locul din fruntea ANRE nu este rezervat pentru Neacșu.
„Să ştiţi că nici Marian Neacşu nu se duce la ANRE, nici Tudose la Energie, ca să închidem şi aceste breaking-news-uri false”, a afirmat Ciolacu.
O altă instituție care va scoate la bătaie mai multe posturi importante în conducere este Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi. Aceasta a fost lăsată liberă după ce fostul social-democrat Niculae Bădălău a demisionat din funcție la finalul lui 2022 ca urmare a acuzelor aduse de DNA privind fapte de corupție. Pe lângă fotoliul lui Bădălău, parlamentul va mai înscăuna o treime din consilierii Curții de Conturi. Conform Constituției, „consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit (...) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii”.
La fel ca și alte funcții de conducere de instituțiile statului, și aici salariile se ridică la sume considerabile. De exemplu, potrivit ultimei declarații de avere a lui Niculae Bădălău, acesta primea lunar o leafă de 5.400 de euro. Mai mult, după mandat aceștia primesc inclusiv pensie specială.