Marele beneficiu adus de pandemie școlii românești. Gabi Bartic, BRIO: “Fie că ne place, fie că nu, digitalizarea trebuie să rămână în educație”

Starea de alertă pandemică a fost ridicată după doi ani în România, iar de peste o săptămână oamenii se reobișnuiesc cu viața fără măsuri restrictive.

Ridicarea stării de alertă a avut un impact major și asupra sistemului de învățământ românesc, deoarece forma în care se desfășoară orele s-a schimbat peste noapte.

Mai exact, toți elevii s-au întors în băncile școlii, iar măsuri precum portul măștii și păstrarea distanței au rămas la nivel de recomandare. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat cu entuziasm renunțarea la sistemul cursurilor online, perioadă pentru care a avut doar cuvinte critice. Totuși, necesitatea digitalizării educației în România joacă un rol important în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Gabi Bartic, CEO Brio, a explicat pentru Ziare.com că digitalizarea trebuie sa rămână în educație “fie că ne place sau nu” și că, deși educația se va face față în față, ea trebuie să fie ajutată de tool-uri digitale. În plus, a vorbit și despre problemele României care ar putea fi rezolvate prin digitalizarea educației.

Ziare.com: Sorin Cîmpeanu a anunțat cu entuziasm ”renunțarea totală” la școala online după ridicarea stării de alertă, pe care a numit-o ”dezastru” și ”catastrofă”. Totuși, după doi ani în care școlile au funcționat astfel în mare parte, credeți că au existat și beneficii?

Gabi Bartic: La începutul pandemiei spuneam că, dacă va fi o parte bună a acestei perioade teribile, aceasta va fi accelerarea digitalizării în educație. Pentru că, ne place sau nu, sistemul de educație este un colos extrem de inerțial. Au învățat copiii și fără digital, se spunea mereu când era vorba despre digitalizare. Și e drept, au crescut copii absolut remarcabili, acum adulți funcționali și fără acces la tehnologie, și fără electricitate și fără apă curentă. Și negarea cu bună știință a beneficiilor mediului digital mi se pare parte din proces: factorii de progres sunt mai întâi respinși, apoi adoptați cu greu și doar de câțiva „pionieri” și abia apoi, când reușim să producem efecte benefice, adoptați pe scară largă. Însă, referindu-mă la întrebarea inițială, da, cred că putem spune că există zone în care învățarea online a produs catastrofe, la fel cum există zone în care școala online a produs efecte benefice.

Aș îndrăzni să sper că ministrul Educației a vrut să spună că școala online, așa cum s-a petrecut ea în România, fără resurse materiale (device, platforme) și fără cunoștințe în rândul personalului didactic, a fost, în mare parte, un dezastru. Și aici i-aș da dreptate. Da, pandemia ne-a prins și din acest punct de vedere complet nepregătiți: nu aveam device-uri, nu știam ce platforme putem folosi așa că am adoptat haotic și, cumva, fără vreo analiză serioasă de necesitate, diverse instrumente proaste care de cele mai multe ori ne-au făcut să credem că toate instrumentele sunt la fel de proaste, nu aveam traininguri pe platforme și în general nu aveam cunoștințe digitale. La personalul didactic mă refer cu acest plural. Și de aici opoziția extrem de susținută a unui procent covârșitor de profesori față de digital în general. Mediul digital însă nu e vinovat pentru toate problemele acestea. La fel cum hârtia de ziar nu e vinovată dacă pe ea e tipărită o știre falsă, la fel mediul digital nu e responsabil pentru dezastrele care poartă numele de „act educațional digital” care circulă pe el . Dar da, e mai simplu să dăm vina pe mediu când, de fapt, mesajul și instrumentele sunt proaste.

Ziare.com: Necesitatea digitalizării sistemului de învățământ este un subiect recurent. În PNRR sunt alocate 478.5 milioane de euro pentru asigurarea echipamentelor și resurselor tehnologice digitale pentru sistemele de învățământ. Nu există o contradicție între discuția privind necesitatea digitalizării și declarațiile înverșunate împotriva școlii online ale ministrului Educației?

Gabi Bartic: Voi spune așa: fie că ne place, fie că nu, digitalizarea trebuie să rămână în educație. Tool-urile digitale trebuie folosite, fie că școala va fi online sau față în față. Și acest lucru nu poate să nu fie reflectat în PNRR. Deci da, acesta fiind în mod evident cadrul, actul educațional peste 10 ani va trebui să fie digitalizat. Că el se va petrece în continuare cel mai eficient față în față nu am dubii. Dar chiar și această interacțiune față în față va trebui să fie ajutată de tool-uri digitale. Sumele din PNRR, cheltuite corect, vor ajuta, pe lângă dotările tehnice (hardware, software) și la educarea profesorilor pentru utilizarea acestor instrumente. Pentru că, de cele mai multe ori, opoziția cea mai înverșunată vine din profunda necunoaștere a capabilităților mediului digital. Iar cunoașterea duce la acceptare. Deci, dacă aceste traininguri pentru înțelegerea instrumentelor digitale vor fi făcute corect și serios, acestea vor fi unele dintre cele mai bune investiții pe care Ministerul, prin PNRR, le va face în resursa umană din domeniul educației.

Ziare.com: În ultimii doi ani, în care orele s-au desfășurat predominant online, au fost înregistrate progrese în privința digitalizării educației?

Gabi Bartic: Da, în mod clar! În primul rând, mare parte din nevoia de device-uri a fost, din diverse surse, acoperită. S-au vehiculat niște cifre uriașe pentru tabletele și laptopurile care au ajuns la copii și o mare parte dintre problemele de conectivitate (acces la broadband) au fost acoperite. Firește, nu vorbim despre acoperirea cu device-uri că ar fi de 100%. Spun doar ca, evident, creșterea a fost accelerată. Sigur, acum copiii au device-uri și probabil că au și Internet. Ce punem pe acele device-uri e întrebarea și bine ar fi să nu rămânem la credința că tot ce e pe Internet e gratuit, deci și resursele educaționale ar trebui să fie gratuite. Așadar, marele plus al pandemiei dacă poate fi vorba de așa ceva este accesul la device-uri al copiilor care în mod normal nu ar fi avut acces. Dar mai există un mare plus: pandemia a coagulat, pe lângă un număr extrem de mare de soluții digitale adoptate pe cele mai ciudate criterii, și cele câteva produse extrem de solide și robuste ale industriei de ed-tech românești. Și dezvoltarea acestor produse ar trebui să fie încă un mare plus al perioadei acestea pandemice pentru zona de educație.

Ziare.com: Ce probleme ar putea rezolva digitalizarea educației în România?

Gabi Bartic: Cred că măcar primele 2 locuri ar trebui să fie ocupate de democratizarea accesului la educație de bună calitate. Prin asta vreau să spun că, în mod ideal, orice copil român ar trebui, după ce instrumentele digitale de educație ar fi corect dezvoltate, să aibă acces la predare și la evaluare de cea mai bună calitate, procese ce ar diminua decalajele pe care toate testările naționale le evidențiază: mediile dezvoltate se bucură de profesori bine pregătiți, cele mai puțin dezvoltate – de profesori mai puțin pregătiți. Pe locul următor ar fi faptul că e esențial ca educația să se petreacă în mediul care le e cel mai familiar copiilor. Și acesta e, inevitabil, mediul digital. Transferul de informație e mult accelerat, dar la fel e și feedback-ul. Transparența și vizibilitatea asupra procesului de educație ar trebui să fie următorul punct pe această listă care evident, poate continua. Și care e imposibil să aibă doar plusuri, dar care are sigur mult mai multe plusuri decât minusuri.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...