De ce au parlamentarii si ministrii imunitate si cum am putea impiedica repetarea cazului Oprea

Constitutia Romaniei prevede ca toti cetatenii sunt egali in fata legii "fara privilegii si fara discriminari", dar tot legea fundamentala este cea care permite ca parlamentarii sau ministrii sa nu poata fi urmariti penal sau arestati, daca sunt protejati prin vot de colegii lor.

Cazul Gabriel Oprea este cel mai recent, dar nu singurul. In timp ce unii senatori sau deputati au ajuns in spatele gratiilor sau in fata instantei in diverse dosare, altii s-au bucurat de imunitatea oferita prin vot de colegi.

"E o scara de privilegii si avem de-a face cu trei categorii de cetateni, de fapt: cetatenii simpli, parlamentarii si ministrii. Culmea, ministrii sunt mai protejati decat parlamentarii! (...) Parlamentarii isi pun acesti ministri-soldati sa jefuiasca in interesul lor, al acestor grupari politice manate de interese private, si tot ei au inventat si mecanismul prin care sa isi apere acesti soldati - articolul 109 din Constitutie", a declarat pentru Ziare.com Emil Pascut, liderul sindicatului politistilor Diamantul, indignat de faptul ca Senatul nu a permis urmarirea penala a lui Gabriel Oprea in dosarul mortii politistului Bogdan Gigina.

Sa ne reamintim ca Gabriel Oprea a putut fi urmarit penal pentru abuz in serviciu, dar nu si pentru ucidere din culpa, pentru ca Senatul a blocat ancheta prin vot, fara sa dea vreo explicatie opiniei publice.

Daca, potrivit Constitutiei, toti cetatenii sunt egali in fata legii, de ce exista actualul sistem de imunitati pentru presedintele tarii, parlamentari si ministri?

De ce au imunitate parlamentarii si ministrii?

Bogdan Deaconu, profesor de drept constitutional si fost consilier prezidential, a declarat pentru Ziare.com ca aceste imunitati "reprezinta o modalitate de protectie impotriva unor eventuale sicane sau abuzuri", care ar putea fi savarsite impotriva acestor categorii de persoane, "deturnandu-le de la mandatul pe care il au de indeplinit".

"Spre exemplu, orice persoana nemultumita de o decizie luata in Guvern sau Parlament ar putea chema in judecata sau ar putea face plangere penala impotriva unui ministru sau membru al Parlamentului, iar acesta in loc sa se concentreze pe mandatul pe care il are de indeplinit ar trebui sa stea prin instante sau sa se prezinte la parchet pentru declaratii si audieri", a explicat prof. Stefan Deaconu.

Pe de alta parte, prof. de drept constitutional Ioan Stanomir a subliniat faptul ca "trebuie facuta distinctia intre cele doua tipuri de imunitati la care se refera Constitutia".

"Exista o protectie extinsa si fireasca, aceea care priveste declaratiile politice, si exista o protectie limitata si selectiva care priveste inceperea si desfasurarea actelor de natura procesual penala.

In ceea ce priveste primul aspect, este clar ca in orice stat democratic declaratiile politice care au legatura cu exercitarea mandatului trebuie protejate, iar reprezentantul trebuie sa aiba siguranta ca indeplinirea mandatului sau nu va avea repercusiuni de natura represiva.

In ceea ce priveste cea de a doua dimensiune, in cazul parlamentarilor marja de protectie este mai redusa, in schimb, cei care au fost ministri si care intra sub incidenta legii raspunderii ministeriale beneficiaza de o protectie suplimentara. Trebuie subliniat faptul ca aceasta procedura a responsabilitatii ministeriale se refera la actele de care ministrii se fac vinovati in excercitiul functiunii.

Logica legii este sa existe un filtru care sa permita indeplinirea cu buna credinta a procedurilor. Camera care voteaza, Senatul in cazului dl Oprea, ar fi trebuit sa examineze sumar existenta pieselor la dosarul respectiv si sa isi exprime votul pentru ca organele de ancheta sa isi poata duce activitatea mai departe", a declarat prof. Ioan Stanomir pentru Ziare.com.

In plus, acesta a observat faptul ca Parlamentul incearca sa impuna o anumita atitudine, devenind "curte de judecata in privinta membrilor sai".

"Va reamintesc un fapt interesant. Am avut un caz in care au fost anchetati, suspectati, doi ministri Varujan Vosganian si Adrian Videanu. Acesta din urma a putut fi trimis in urmarire penala pentru ca nu mai era parlamentar. Varujan Vosganian a fost ocrotit de Senat, la fel ca Gabriel Oprea.

Nu vreau sa fac totusi comparatii cu situatia de fata, fiindca dl Vosganian nu are sange pe maini cum are dl Oprea si nu este o metafora. Dl Oprea este vinovat, pe de o parte, de un abuz grosolan in serviciu, si in al doilea rand este vinovat pentru pierderea unei vieti omenesti, a lui Bogdan Gigina", a subliniat prof. Stanomir.

Ar fi putut fi reluat votul in cazul Oprea sau al altor parlamentari salvati de DNA?

Si totusi, ce solutii exista in cazul in parlamentarilor care sunt protejati de colegii lor, in mod nejustificat? De exemplu, daca Gabriel Oprea nu ar fi demisionat din Senat, asa cum s-a angajat ca va face in zilele urmatoare, ar fi putut fi reluat votul?

Profesorul Ioan Stanomir spune ca nu si explica de ce.

"Votul in cazul dl Oprea a fost un vot regulamentar. Nu exista niciun fel de dovezi ca ar fi intervenit vreo fraudare, de orice natura.

As vrea sa va supun atentiei urmatoarea problema. Votul care s-a dat este similar ca importanta celui dat in cazul unei investituri sau al unei motiuni de cenzura. Daca Parlamentul ar fi fost de acord sa repete votul in cazul dl Oprea, ce ne va impiedica in viitor sa discutam despre repetarea unor voturi dupa ce, de exemplu, un guvern cade si descoperi ca intentia nu a fost sa cada guvernul?

Cititorii Ziare.com trebuie sa inteleaga un lucru: orice democratie functioneaza in baza unor conventii. Una dintre conventiile fundamentale este aceea ca un vot decide o problema. Doamnele si domnii senatori au decis. Acum observa ca opinia publica este zguduita, socata, dezgustata de comportamentul lor politic. Aceasta este conduita pe care senatorii si-au asumat-o", a argumentat prof. Stanomir.

Au intrat in conflict cele doua puteri: legislativa si judecatoreasca?

Pe de alta parte, judecatorul Cristi Danilet, membru in CSM, a propus zilele trecute o alta solutie - sesizarea Curtii Constitutionale, sustinand ca asistam la un conflict evident intre puterea legislativa si cea judecatoreasca, parlamentarii impiedicand infaptuirea actului de justitie.

Prof. Stefan Deaconu afirma insa ca nu crede ca in cazul Oprea este vorba despre asa ceva.

"Curtea Constitutionala s-a pronuntat inca din 2005 cu privire la criteriile pe baza carora stabileste daca este vorba de un conflict juridic de natura constitutionala ce poate fi solutionat de catre Curte. Astfel, in Decizia nr 53/2005 Curtea Constitutionala a stabilit ca intra in competenta ei solutionarea unui conflict daca:

• este un conflict juridic (nu si unul politic, sau de alta natura)
• este un conflict juridic de natura constitutionala (rezulta din atributiile constitutionale ale autoritatilor publice)
• este un conflict intre autoritati publice, asa cum sunt ele precizate in Constitutie (nu un conlict intre persoane, grupuri politice, etc)
• presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate isi aroga puteri pe care nu le are sau refuza sa isi indeplineasca o atributie ce intra in competenta sa.

In cazul de fata, nu cred ca sunt indeplinite aceste criterii", ne-a declarat prof. Deaconu.

Abuzurile de acest fel comise de Parlament pot fi atacate in contencios administrativ?

Cazul Oprea a socat opinia publica, dar el nu este, din pacate singurul. Sa ne amintim doar faptul ca acelasi Senat a blocat dosarul in care fostul ministru de Externe Titus Corlatean este acuzat ca a impiedicat mii de romani din diaspora sa voteze la alegerile prezidentiale din 2014.

Intrebati daca un cetatean sau o alta institutie poate ataca hotararea Senatului in cazul Oprea in contencios administrativ, cei doi specialisti in drept constitutional au raspuns la unison ca acest lucru nu este posibil.

"Nu cred ca putem vorbi de atacarea in contencios administrativ a unor voturi politice in Senat", a subliniat prof. Stanomir, in timp ce prof. Deaconu a subliniat faptul ca "un vot, daca este exercitat in limitele legale, nu poate fi considerat un abuz, din punct de vedere juridic", iar astfel de acte "nu intra in sfera actelor care pot fi atacate in contencios administrativ conform Legii nr 544/2004".

Eliminarea imunitatilor din Constitutie ar fi o solutie posibila?

Atat presedintele Klaus Iohannis, cat si liderul PSD Liviu Dragnea si-au aratat disponibilitatea zilele acestea de a sustine revizuirea Constitutiei in vederea restrangerii sistemului de imunitati.

Intrebat cum comenteaza, prof. Ioan Stanomir a declarat: "Cu parere de rau trebuie sa spun ca este vorba despre o mare doza de ipocrizie".

"Spun asta pentru ca aceasta problema, a protejarii mandatului parlamentarilor, este destul de veche si exista deja formulate raspunsuri. Intr-un raport al unei comisii pe care am avut onoarea sa o prezidez, Comisia prezidentiala de analiza a regimului politic si constitutional, se preconiza in urma cu ceva ani limitarea protejarii parlamentarilor doar la declaratii politice.

Acest lucru se stie si ceea ce se stie, de asemenea, este ca nu exista vointa politica pentru a se pune in aplicare acest tip de abordare", a adaugat prof. Stanomir.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...