Marian Zulean: "Junta securista de la Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale se ramifica intr-o retea de grupuri de interese aflata deasupra legii"

Marti, 15 Decembrie 2020, ora 00:00
9657 citiri
Marian Zulean: "Junta securista de la Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale se ramifica intr-o retea de grupuri de interese aflata deasupra legii"

Generali, foste cadre de Securitate, precum Chelaru, Strainu sau Rogojan, vorbind cursantilor despre "flacari violet", razboi psihotronic, mansoni si reptilieni, retelele de influenta care se ramifica pana in tot sistemul universitar, dar si politic - Oprea, Cumpanasu, Ghita, vulnerabilizarea statului prin Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale, insitutie pe care Marian Zulean, specialist in studii de securitate si sociologie militara, profesor la Universitatea din Bucuresti, o identifica drept "institutie de "consacrare" a unor impostori intr-un domeniu ce exista doar la noi si risipeste fondurilor pentru cercetare".

Anul acesta, odata cu lansarea Strategiei Nationale de Aparare (SNAp), o stire exploda in spatiul public. Purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe acuza autoritatile romane de "plagiat". Dorind sa inteleaga daca e doar o simpla declaratie intr-un razboi diplomatic, Marian Zulean a verificat continutul Strategiei cu softul Turnitin, a "rezultat un coeficient de similitudine de 20%. Detectarea plagiatului era pasul urmator, nu m-am mai preocupat de asta, dar acel coeficient este destul de graitor. Cam asta este nivelul "expertizei".

Cauza este simplu de identificat - impostura din cadrul studiilor militare, o academie care a devenit o institutie a retelelor, explica Marian Zulean intr-un interviu pentru Ziare.com. Pe de alta parte, declara Zulean, "exista experti romani de talie internationala care lucreaza la marile universitati sau think-tank-uri occidentale, dar nu sunt agreati sau curtati la Bucuresti. Exista o fractura intre expertii romani din afara granitei si cei produsi de academiile si colegiile militare".

Retelele s-au construit in timp, punte spre zona politica, Zulean dand exemplu "profesorului" Gabriel Oprea "pe care nimeni nu l-a vazut predand vreun curs, a devenit apoi presedinte de "partid-retea" (UNPR) sau fondator al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale. Alte retele conduse de impostori sunt Coalitia pentru Modernizarea Romaniei (condusa de "matrioska" Alexandru Cumpanasu), reteaua lui Sebastian Ghita care nu numai ca a dominat si distorsionat piata IT, favorizat de catre niste generali rezervisti din servicii, dar a ajuns si seful Comisiei de Control a SRI, pozitie din care a fugit in Serbia".

Ziare.com: Marian Zulean, sunteti unul dintre cei putini care in spatiul public atrageti asupra imposturii academice, in special cea din zona studiilor militare, vorbim de "celebra" Academie de Stiinte ale Securitatii Nationale. Intr-un articol din 2017 scriati ca Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale este o " grupare aflata deasupra legii, consumatoare de bani publici (fara nicio performanta), de fapt o" junta securista". Intre timp, in 2020, legea bugetului de stat a prevazut la articolul 32 ca ASSN "va fi finantata in integralitate din venituri proprii fara a beneficia de niciun transfer sau subventie de la bugetul de stat.". Dar cam atat. Nimeni nu pare interesat sa faca curatenie in zona aceasta a imposturii academice a studiilor militare?

Marian Zulean: Multumesc pentru oportunitatea de a clarifica acest subiect, al imposturii academice, in special din sfera studiilor militare, dar as vrea sa mergem mai departe in a explica gravitatea fenomenului, plecand de la acest studiu de caz. Promit sa raspund cat mai direct si sa dau exemple din experienta personala de lupta cu acea impostura. As vrea sa fac doua precizari, inainte.

In primul rand, de fenomenul imposturii din academiile militare s-a ocupat cu mai multa dedicatie si energie Emilia Sercan sau, mai recent, Valeriu Nicolae iar, din Timisoara, Melania Cincea. Daca tot au aparut unii ce reclama "vechimea preocuparii fata de impostura", as putea sa afirm ca articolul meu "Academiile" - Aici sunt banii dumneavoastra!, publicat in 2015, a fost prima investigatie care a identificat problema Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) ca institutie de "consacrare" a unor impostori intr-un domeniu ce exista doar la noi si risipeste fondurilor pentru cercetare.

In al doilea rand, aceasta academie (ASSN) este doar varful aisbergului. Trebuie precizat ca, dupa ce Romania si-a propus sa adere la NATO si la UE, i-a fost impusa conditia de instaurare a normelor si mecanismelor de control democratic asupra armatei si serviciilor de informatii. Insa, retele de putere cu radacini in sistemul comunist si post-comunist au adoptat aceste norme "pe hartie", fara sa se preocupe prea mult de modul in care ele functioneaza.

Institutiile de securitate au creat un mecanism pervers de rezistenta, ce a permis contra-selectia "elitelor" din politica, justitie si mass-media, elita ce ar fi trebuit sa exercite acel control civil, oferind doctorate in stiinte militare sau certificate de absolvire a unor cursuri la colegiile de aparare. Sub pretextul dezvoltarii "culturii de securitate" au extins acel mecanism. Imi amintesc o investigatie a RISE Project, din 2016, care prezenta coruptia dintr-un proiect european destinat combaterii violentei domestice, in care a fost implicat Sebastian Ghita si Academia Nationala de Informatii, sau un alt proiect, prin care se promova "cultura de securitate" in invatamantul pre-universitar.

Revenind la intrebare: afirmatiile mele sunt concluziile unor investigatii proprii (link aici si aici), bazate si pe probele adunate de jurnalisti de investigatie. Dupa 4 ani de la acel articol si o serie de dezvaluiri jurnalistice, abia daca s-a reusit decuplarea ASSN de la finantarea publica. Insa, Legea privind desfiintarea sa, propusa de Basescu, a ramas blocata in Camera Deputatilor. De fapt, cele mai dure aprecieri despre ASSN le-a avut fostul presedinte, Traian Basescu: "Ei ar vrea sa fie niste oameni care se ajuta unii pe altii in orice, se scot inclusiv din dosare penale, se propulseaza unii pe altii in functii...". Situarea acestor retele deasupra legii este cel mai ingrijorator lucru pentru fragila democratie romaneasca.

Ziare.com: Expresia "junta securista" e o expresie tare. Ce descrie?

Marian Zulean: Aceasta expresie incearca sa defineasca situatia despre care am vorbit: un grup, sau o retea de grupuri de interese, situat deasupra legii si care nu da socoteala nimanui, pentru ca este pus lupul paznic la oi. Sa nu uitam ca introducerea conditiei "controlului democratic civil" pentru admiterea in NATO a avut in vedere evitarea situatiilor din America Latina, cand "junte militare" au dat lovituri de stat si au instituit dictaturi.

Insa, eu cred ca acea norma a controlului democratic civil nu a fost foarte bine calibrata pentru intregul sistem de securitate (militarizat), lucru ce a permis ca in Europa de est sa apara retele subterane de putere, dupa modelul rusesc "siloviki" (pastrand proportiile).

Ziare.com: Nu este exagerat sa afirmam ca nu vorbim doar despre derizoriul in care au fost aruncate studiile militare/de securitate, dar e mai mult decat atata. Zona studiilor militare si de securitate este totusi o zona legata de siguranta nationala. Impostura vulnerabilizeaza acest domeniu?

Marian Zulean: Am abordat si acest subiect, intr-un alt articol din 2015 cu titlul "Prostia: un risc la adresa securitatii nationale", incercand sa argumentez ca prostia, insotita de o selectie negativa a elitelor, produce un capital intelectual toxic si reprezinta o adevarata amenintare la adresa securitatii nationale. Am prezentat destule date factuale, pornind de la experienta recrutarii si legitimarii "elitelor", de tip "Mitica-Cias". Insa, un rau la fel de mare a fost facut de continutul cursurilor predate acolo si de conspirationistii ce predau acele cursuri.

Veti gasi intre profesorii favoriti invitati la colegiile de aparare personaje de genul profesorului Ilie Badescu sau generalii Chelaru, Strainu sau Rogojan, ce le vorbeau cursantilor despre "flacari violet", razboi psihotronic, bubuli, masoni sau reptilieni. Eu am fost invitat o data la Colegiul National de Aparare si o data la Institutul Diplomatic dar, dupa prezentarile mele, nu am mai fost invitat. Argumentele mele critice, bazate pe date si demonstratii, fie nu erau intelese, fie nu faceau parte din paradigma agreata de conducerea acelor institutii.

Ziare.com: Ce credibilitate are Romania avand in CV aceasta "intreprindere" a imposturii?

Marian Zulean: Pai, va dati seama, ca avem o credibilitate minimala. In forurile unde se cer experti cu reputatie si cu un bun instrumentar metodologic, nu prea vad pe nimeni din Romania. Sa luam cazul recent al Raportului NATO 2030 "United in a New Era", elaborat de catre 10 personalitati cu experienta atat academica dar si politica. Nu este nimeni din Romania. La fel, la conferintele de la Davos sau de la Munchen, unde se dezbat si structureaza politicile globale. Daca sunt invitati uneori si politicieni din Romania, atunci ei sunt bineveniti pe palierul lor dar la masa expertilor, pe cine sa trimiti? Pe "Mitica-Cias"?

Dintre cei peste 2500 de doctori in stiinte militare si 5000 de absolventi de colegii de aparare si siguranta, nu se gaseste macar unul competent sa participe la acele dezbateri?

Sa va fac o dezvaluire, prin care pot raspunde mai bine intrebarii dvs. Poate va amintiti ca, la lansarea Strategiei Nationale de Aparare (SNAp), din 2020, purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe a acuzat autoritatile romane de "plagiat". Am crezut ca este vorba de un razboi diplomatic, dar am verificat continutul Strategiei- cu softul Turnitin- si a rezultat un coeficient de similitudine de 20%. Detectarea plagiatului era pasul urmator, nu m-am mai preocupat de asta, dar acel coeficient este destul de graitor. Cam asta este nivelul "expertizei".

Pe de alta parte, exista experti romani de talie internationala care lucreaza la marile universitati sau think-tank-uri occidentale, dar nu sunt agreati sau curtati la Bucuresti. Exista o fractura intre expertii romani din afara granitei si cei produsi de academiile si colegiile militare.

Ziare.com: Impostura academica nu se regaseste doar in zona studiilor militare/de securitate, o regasim cam peste tot. Documentandu-ma pentru interviu, am dat peste un articol mai vechi, din 2007, legat de Grupul de Reforma Universitara de la UVT, mai precis in legatura cu cazul profesorului Ioan Biris (decan al Facultatii de Stiinte Politice, Filosofie si Stiinte ale Comunicarii) si un plagiat al generalului in rezerva Vasile Paul, conferentiar la aceeasi facultate, general cu mainile patate de sange in timpul Revolutiei la Timisoara, colonel in 1989, avansat general, si unul dintre cei care au fost implicati si in integrarea Romania in NATO, ironic, nu?! De la acel protest al GRU s-a scurs ceva ani, dar si multa impostura academica. Intrebarea este: ce de tace mediul academic fata de tot ce s-a intamplat/stricat intre timp, dar tacere si in prezent? Este o tacere asurzitoare.

Marian Zulean: Evident ca impostura academica nu se regaseste doar in domeniul stiintelor militare. Daca se uita cineva pe site-ul CNATDCU va descoperi multe decizii de plagiat pentru domenii precum drept, stiinte economice sau medicina. Dar magnitudinea plagiatelor si a imposturii este mult mai mare in domeniul militar. In momentul in care Corpul de Control al MAI detecteaza ca 74% din tezele de doctorat sunt suspecte de plagiat (inclusiv cea a rectorului Academiei de Politie), cand peste jumatate din tezele de la Academia Nationala de Informatii sunt deja declarate plagiate si multe teze de la Universitatea Nationala de Aparare, atunci avem imaginea clara a imposturii generalizate.

Pentru cazul de la Timisoara mentionat de dvs, pot depune marturie, intrucat am fost implicat (indirect), generalul Paul preluand cateva pagini dintr-un articol al meu. Dupa ce i-a fost semnalat plagiatul de catre membrii Grupului de Reforma Universitara de la UVT, ce credeti ca a facut generalul? A facut rost de numarul meu de telefon (in acel moment lucram la Administratia Prezidentiala) si m-a amenintat ca voi fi dat afara daca ma asociez cu Grupul de Reforma Universitara, ca va interveni la consilierul prezidential Mihai Stanisoara (alt plagiator, nota bene!!) sau chiar la presedintele Basescu. Bineinteles ca am rezistat, am dat o declaratie revistei "22"ce investiga acel caz si, de atunci, am inceput sa particip activ la devoalarea imposturii academice din mediul militar.

Si, da, marea problema este acea a tacerii asurzitoare a mediului academic. Pare un fel de pactizare cu inamicul, o retragere in turnul de fildes.

Ziare.com: Unde se produce scurt-circuitul?

Marian Zulean: In primul rand, in acele domenii puternic ierarhizate exista niste "baroni academici" sau generali, care faceau jocurile (unii inca mai fac). O sa va dau din nou un alt exemplu din experienta personala. Desi peisajul plagiatelor era bine cunoscut in mediul academic militar, nu a reusit nimeni sa pronunte vreun verdict de plagiat, pina in 2016, din cauza "fratiei" si de teama. In toamna anului 2016 am facut parte din Comisia externa de experti a CNATDCU (alaturi de profesorul Adrian Miroiu si de cercetatorul Serban Cioculescu), comisie ce a detectat si documentat plagiatele in tezele de doctorat comise de catre ministrul Petre Toba si primarul Florentin Pandele.

Au fost primele titluri de doctor in stiinte militare retrase, ca urmare a raportului nostru. Ce credeti ca au facut cei doi? Dupa ce au pierdut titlurile de doctor au facut plangere penala Consiliului CNATDCU si comisiei de experti. In concluzie, a fost nevoie de o comisie de experti externi, pentru ca membrii comisiei de stiinte militare fie se declarau incompatibili fie "nu vedeau" ca peste 100 de pagini sunt similare si preluate de la alti autori, fara vreo referinta.

In al doilea rand, doctoratul aduce beneficii financiare in multe domenii sau reprezenta o modalitate facila de a obtine gradele de general sau de chestor. Cazul generalului in rezerva Paul este paradigmatic, in sensul ca demonstreaza cum acest om a obtinut credentiale academice, pe baza unor lucrari plagiate, apoi avea sa se pensioneze ca militar si sa devina profesor de Studii Europene, chiar in orasul in care era acuzat ca a tras in populatie, in decembrie 1989. Un tupeu fantastic! Din cate inteleg, Grupul de Reforma Universitara a avut castig de cauza si nu a reusit sa devina profesor la UVT.

Se mai poate spune ca scurt-circuitul de produce si din cauza ca nu exista consecinte pentru cei ce favorizeaza acele plagiate. Astfel, coordonatorii tezelor dovedite ca plagiate nu au patit nimic, desi legea (LEN nr. 1/2011) prevede ca profesorul este solidar cu studentul/doctorandul.

As vrea, insa, sa fac o alta precizare. Invatamantul militar nu este plin de impostura la toate nivelurile, ci doar la acel esalon superior, al scolilor doctorale si colegiilor, unde se domeniul militar se intersecteaza cu cel politic. Eu insumi sunt absolvent de liceu militar si scoala militara. Dintr-un articol, pe care l-am scris impreuna cu Emilia Sercan, rezulta ca mai putin de un sfert dintre absolventii de colegii de aparare sau doctorii in stiinte militare sunt militari.

Problema era ca acele scoli doctorale si colegii nu erau transparente si nici nu erau supuse controlului de calitate ARACIS sau controlului civil, ceea ce a permis acele aberatii. De aceea, eu cred ca revenirea la invatamantul de tip vocational este o solutie de reforma. In tarile occidentale, invatamantul militar este de tip vocational (professional education) si se opreste la nivel de master. "Daca este pisica, trebuie invatata sa prinda soareci!", zice o vorba din popor.

Ziare.com: Nu avem doar coruptie, impostura, dar si sistemul este asezat prost. Scriati la un moment dat ca "Romania a cazut pe ultimul loc in clasamentul Indicele Inovarii al UE si ca o parte din banii de cercetare au fost risipiti pentru sprijinirea unei clientele institutionale, nerespectandu-se astfel prevederile Strategiei CDI 2007-2013 de alocare a granturilor, preponderent pe baza competitionala". Intr-o lume atat de competitionala a secolului XXI, fie ca vorbim despre cercetare, economia unui stat, interesele unui stat in marele tablou global, Romania isi permite sa neglijeze inovarea, cercetarea?

Marian Zulean: Scriam asta in 2015, aratand cum se risipesc resursele, si asa prea mici, pentru cercetare si inovare, banii mergand mai degraba catre cele 6 academii (inclusiv ASSN) si ignorand performanta resursei umane. Situatia s-a inrautatit, suntem pe ultimul loc nu doar in UE ci am cazut si in urma Serbiei si Ucrainei. In Graficul preluat din European Innovation Scoreboard 2020 se poate vedea involutia Romaniei din perspectiva inovarii. Un economist al Bancii Mondiale, William Easterly, argumenta intr-o carte ca popoarele (chiar si marile imperii) care au incetat sa invoveze au disparut.

Subfinantarea cronica este o cauza principala, dar nu singura cauza. Am facut o evaluare a guvernantei sistemului din universitati, institute ale Academiei Romane si institute ale unor ministere (INCD) pentru perioada 2007-2013 si am constatat ca productia stiintifica a universitatilor a crescut iar cea a institutelor a ramas relativ constanta, desi au "beneficiat" de aproximativ aceeasi subfinantare.

Problema consta in indicatorii de performanta stabiliti pentru promovare si de selectie si promovare. Pai, de ce ar urma un tanar o cariera in cercetarea din Romania daca vede ca este prost platit iar modelul de succes in Romania este acela al unui "lipitor de afise" sau secretara de "baron local", ce primeste o functie de conducere, face un colegiu de aparare si ajunge secretar de stat sau ministru?

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_1150

Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_1150

Ziare.com: Intr-un studiu recent al dvoastra, "Romania: Civil-Military Relations in the Modern Age", aratati ca Romania nu are traditii militariste, in ciuda regimurilor autoritare pe care le-a avut in secol XX, si faceti referire la tema pe care am discutat-o, a studiilor militare, dar in special, la problema "doctoratelor militare", care, potrivit datelor voastra si a Emiliei Sercan, din 1993 pana in 2017, s-au acordat 1223 de doctorate. Problema, aratati in acel studiu, nu sta in numarul mare al doctoratelor plagiate, ci faptul ca, prin intermediul acestora, se construiesc retelele de putere. Dati exemplul fostul vicepremier Gabriel Oprea, un arhitect al retelelor. Ce sunt pana la urma aceste retele?

Marian Zulean: Articolul a fost publicat la Oxford University Press si este un rezumat al studiilor de pina acum, incercand sa raspund temei sugerata de Oxford Encyclopedia: militarii si politica in epoca moderna. Datele factuale si probele obtinute cu truda de Emilia Sercan mi-au fost de mare ajutor dar am vrut sa studiez fenomenul, dincolo de lumea spectaculoasa devoalata de investigatii.

Demonstratia mea probeaza ca Romania nu a avut o traditie militarista, cu exceptia regimului Ion Antonescu, militarii au fost tot timpul sub o forma de control civil (al PCR, in timpul comunismului). Dupa 1990, normele controlului democratic civil au fost adoptate in legislatie dar nu exista evaluari ale functionarii lor in practica, Si aici intervine problema: nevoia obiectiva de "scolire" a civililor in probleme strategice a devenit un instrument de influentare si chiar de structurare a unor grupuri de interese. Mai mult, prin acele doctorate militare si certificate s-au creat retele de putere situate deasupra legii. Cazul Gabriel Oprea este de notorietate.

Sa ne uitam doar la doctoranzii coordonati de Oprea, intr-una din cele doua scoli doctorale infiintate de el, cea de la Academia de Politie si cea de la Academia de Informatii: directori SRI (Radu Timofte), adjuncti ai directorului SRI (Dumitru Zamfir, Ionel Marin si Florian Coldea), procurori generali (Bogdan Licu), ministri, consilieri prezidentiali, primari. Astfel, institutiile indrituite sa lupte cu coruptia devin parte a problemei si nu solutia. "Profesorul" Gabriel Oprea, pe care nimeni nu l-a vazut predand vreun curs, a devenit apoi presedinte de "partid-retea" (UNPR) sau fondator al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale.

(Foto: alegerile din 2009)

Alte retele conduse de impostori sunt Coalitia pentru Modernizarea Romaniei (condusa de "matrioska" Alexandru Cumpanasu), reteaua lui Sebastian Ghita care nu numai ca a dominat si distorsionat piata IT, favorizat de catre niste generali rezervisti din servicii, dar a ajuns si seful Comisiei de Control a SRI, pozitie din care a fugit in Serbia. Despre reteaua lui Adrian Ionel, fost sef al Unifarm, bine conexat cu serviciile de informatii, ce sa mai vorbim? Sunt destule probe si investigatii care pot dovedi influenta nefasta a acelor retele, recomand cititorilor, dar si DNA, "spovedaniile" lui Cristian Sima sau Cristian Rizea. Un studiu academic despre formarea acestor retele de putere si influenta cu originea in colegiile militare il pregatesc doi colegi si vor oferi raspunsuri sistematice si mai profunde la aceasta intrebare. Nu stiu cand va fi gata si nu am acceptul lor sa devoalez numele dar m-au consultat, atunci cand s-au apucat de treaba.

Ziare.com: Concluzia studiului la care ne referim este, in opinia d-voastra, ca Romania nu este o democratie consolidata. Si este evident acesta fapt, mai ales daca ne referim la exemplele date, daca mai adaugam si zona de Intelligence astfel penetrata de aceste retele despre care am vorbit, tabloul e chiar sumbru. Vulnerabilizand aceste domenii - militar si de securitate, nu se creeaza de fapt conditiile unui stat vulnerabil?

Marian Zulean: Concluzia mea este ca nu am ajuns sa avem o democratie consolidata si degeaba ne "ratoim" la unguri sau la polonezi pe tema iliberalismului. A nu se intelege ca doar acele retele formate in colegii si scoli doctorale sunt responsabile de coruptia si de capturarea statului roman. Trebuie sa recunoastem, doar, ca acele retele vulnerabilizeaza statul roman si au impact, in final, asupra calitatii vietii noastre, ca ele reprezinta o parte a problemei si nu o solutie. De aceea, unele decizii ale Curtii Constitutionale dar si investigatiile DIICOT sau DNA prin care sunt vizati "intangibilii" sunt salutare si trebuie sprijinite de catre cetateni si de catre partenerii strategici.

Mai avem drum lung sa vorbim despre un control democratic civil si de o democratie consolidata. Trebuie sa avem politicieni civili capabili sa inteleaga politicile si strategiile de securitate, sa profesionalizam si sa dotam armata si serviciile cu tehnica dar si sa regandim baza legislativa iar invatamantul militar trebuie refocalizat sa devina un invatamant profesional si profesionist. Noroc de faptul ca tocmai am avut alegeri democratice si putem avea un restart al sistemului de securitate.

Ziare.com. Alegerile s-au incheiat. Tabloul este PNL-USR/Plus-UDMR dar a aparut si surpriza AUR. Partidele au propus programe de guvernare. Cum arata ele, din perspectiva securitatii nationale?

Marian Zulean: Suntem chiar in perioada unei majoritati de guvernare. Din punctul de vedere al securitatii nationale dezbaterea a fost aproape inexistenta. Programele politice sau de guvernare propuse de partidele ce au trecut pragul electoral se concentreaza mai mult pe gestionarea crizei de sanatate, fondurile europene, perspective de dezvoltare, uitand ca securitatea este o conditie de baza pentru celelalte obiective. Doar PNL si PSD au propus in programul lor de guvernare capitole despre securitatea nationala, cu pilonul principal - alocarea a cel putin 2% din PIB pentru aparare. Reforma sistemului de securitate sau problema imposturii nu a reprezentat un subiect pe agenda dezbaterilor, cu exceptia candidatului independent Valeriu Nicolae (aflat la 17 voturi de castigarea unui loc in Parlament).

Parerea mea este ca au lasat acest subiect presedintelui Romaniei sau, mai rau, daca nu se pricep la subiect, cred ca problema securitatii o poate rezolva apartenenta la NATO. Poate fi si un lucru bun aici, inseamna ca pe aceasta "tacere" se poate construi un consens "multi-partizan", asa cum a fost consensul alocarii a 2% din PIB pentru aparare.

Aici as mai demonta un mit insa, ne-am laudat din 2016 incoace ca am alocat 2% pentru aparare, dar nu a fost atins acel nivel propus in niciun an. Tindem asimptotic, planificam la inceput de an (un lucru foarte bun), dar la rectificarile bugetare uitam de executia bugetara si cadem mereu sub 2%. Nu obisnuiesc sa fac pariuri, dar presupun ca la negociere Ministerul Apararii va reveni actualului ministru, Nicolae Ciuca, intrucat celelalte partide nu s-au exprimat in campania electorala. In ceea ce priveste surpriza AUR, nu cred ca este o "partida rusa" in sine, dar agenda lor poate fi sprijinita de Sputnik si de fermele de troli, asa cum sunt sprijinite si alte partide nationaliste din Germania, Franta, Italia sau Ungaria. Singurele semne de intrebare din punctul de vedere al politicii de securitate ar fi imbratisarea unor idei de genul iesirii din NATO pentru ca ne vor da rusii Basarabia sau tezaurul. Dar, despre politica de securitate si aparare as propune sa continuam dialogul intr-un viitor apropiat.

Ziare.com: Cum va arata anul 2021, militar, geopolitic? Romania academica?

Marian Zulean: Intrucat am cochetat cu analiza de foresight, ma feresc, de obieci, sa fac predictii. Dar, pe termen scurt de un an, cred ca sunt destule semnale slabe ce pot fi interpretate ca va functiona un scenariu relativ optimist (vaccinul anti-Covid-19, alegeri in SUA si Romania, acelerarea tehnologica, planuri de revenire a economiei etc), asa ca risc sa fac niste anticipari, mai mult intuitiv.

Asadar, cred ca putem spera la un management al pandemiei si punerea sa sub control, in a doua parte a anului, concomitent cu gestionarea crizei economice. In domeniul academic, chiar daca exista multa rezistenta la schimbare, se vor propune planuri si politici de stimulare a performantei si de selectie a elitelor pe baza de performanta dar implementarea lor nu va avea loc chiar in 2021. Vor fi probabil multe provocari legate de "revolta maselor" iar tehnologia si social media vor juca un rol esential. De asemenea, lectiile invatate din aceasta pandemie vor genera strategii de termen lung, pentru revizuirea ordinii mondiale.

Totusi, mega-trendurile geopolitice isi vor face simtita prezenta in 2021, creand un fel de dez-ordine mondiala. Competitia "Marilor Puteri", revizionismul Chinei in primul rand, dar si al Rusiei vor fi provocari pentru Occident. Ma astept ca cele doua partide "challengers", USR-Plus si AUR, sa provoace partidele de status-quo, PSD si PNL, fiind influentate de trendurile ideologice din exterior. Europa de Est va trebui sa isi afirme mai pregnant apartenenta la Occident, pentru a raspunde provocarilor Rusiei si Chinei. Altfel, vor pierde sustinerea directa de care se bucurau din partea Administratiei Trump si vor trebui sa se descurce singure in negocierea cu tandemul Germania-Franta, ce pot face intelegeri cu Rusia, peste capul lor.

Citeste si:
Războiul de lângă noi. Ce poate face România?
Războiul de lângă noi. Ce poate face România?
România așteaptă Noua Strategie Americană pentru Marea Neagră, privind cu îngrijorare spre Est, unde Rusia amenință Ucraina, inclusiv pentru a convinge NATO cât de periculos ar fi să-și...
Distrugătorul american USS Arleigh Burke a intrat în Marea Neagră. Rușii denunță faptul că „SUA nu se astâmpără”
Distrugătorul american USS Arleigh Burke a intrat în Marea Neagră. Rușii denunță faptul că „SUA nu se astâmpără”
Rusia a avertizat joi, 25 noiembrie, că apariţia unor noi nave militare NATO în Marea Neagră duce la creșterea riscului incidentelor militare în regiune. Mesajul a fost transmis după ce...