Cum încearcă Rusia să ațâțe un conflict la 10 kilometri de Prut. Teritoriul autonom care cere, dintr-o dată, să fie apărat de agresiunea României

Miercuri, 31 August 2022, ora 21:30
16365 citiri
Cum încearcă Rusia să ațâțe un conflict la 10 kilometri de Prut. Teritoriul autonom care cere, dintr-o dată, să fie apărat de agresiunea României
Orașul Comrat este capitala Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia FOTO: Google Maps

Peste 130.000 de oameni trăiesc zilnic cu teama că vor fi cuceriți de români - panica le-a fost insuflată prin propaganda rusă care a avut grijă să ”informeze” că România ar vrea să-i cucerească.

Este vorba despre Găgăuzia, o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștin-ortodoxă și condusă de lideri pro-ruși.

Recent, Găgăuzia a anunțat că ”va cere ajutorul Rusiei și Turciei de teamă că Moldova va fi cucerită de România”, potrivit Europa Liberă Moldova care citează portalul Nokta de la Comrat.

Site-ul prezintă o serie de declarații făcute în presa rusă de către politicieni și activiști găgăuzi.

Comratul va convoca la 2 octombrie un congres al deputaților de toate nivelurile în care va fi analizată situația din autonomie și „cum Chișinăul își îndeplinește obligațiile în contextul legii privind statutul special al Găgăuziei”.

Potrivit lui Mihail Kendighelean, reprezentantul Sfatului Bătrânilor al autonomiei, „congresul va adopta un apel către OSCE, Rusia și Turcia în care se cere protejarea autonomiei față de România, care poate, ca și în 1918, să ocupe teritoriul Moldovei”.

El a amintit faptul că săptămâna trecută la Chișinău a venit șeful Serviciului Român de Informații, care s-a întâlnit cu președintele Republicii Moldova și a discutat despre probleme ale securității regiunii. „Sandu este cetățean al României, la fel ca și mulți din Guvernul Republicii Moldova. De aceea, găgăuzii nu au încredere în ei. Și nu vor să ajungă la România. Legea privind autonomia găgăuză stabilește dreptul nostru la autodeterminare în cazul în care Republica Moldova își pierde suveranitatea”, a amintit Mihail Kendighelean.

Serghei Cimpoeș, deputat în Adunarea Populară, copreședinte al Grupului de lucru interparlamentar (Republica Moldova și Găgăuzia), a confirmat, pentru Nezavisimaia Gazeta, faptul că Chișinăul încearcă, într-adevăr, să facă presiuni asupra autonomiei. Însă, a subliniat el, cetățenii protestatari au revendicări de natură economică, precum și cereri privind restabilirea legăturilor cu Federația Rusă.

Dezinformările despre cucerirea Găgăuziei

Se pare că pe canalele de informare rusești au apărut mesaje conform cărora mai mulți militari români ar fi intrat în Vulcănești Găgăuzia deghizați în lucrători ai unor ONG-uri.

Ce se vrea de fapt prin aceste dezinformări

Politologul Ovidiu Raețchi a explicat pentru Ziare.com că, ”după căderea comunismului, Rusia nu a mai putut exporta o ideologie universală precum cea marxistă, justificând astfel înglobarea de noi teritorii”.

”Nici măcar vechea strategie ortodoxistă a țarilor nu a mai funcționat, având în vedere opțiunea euro-atlantică a Greciei, României și Bulgariei.

Vladimir Putin nu a mai putut apela decât la naționalism pentru a justifica intervențiile militare (apărarea minorităților ruse „oprimate”, după modelul german din 1938-1939). Din acest motiv, propaganda rusă s-a specializat mai degrabă în narative disruptive, maligne, menite să producă panică, destabilizare, crize în statele din proximitate, nu atât în impunerea unei ideologii pozitive.

Iar aceste narative toxice au trei coordonate de bază: sunt etniciste, sunt revizioniste și sunt istoriciste. Ele apelează așadar la vechi răni și mituri istorice în care grupurile etnice s-au aflat în conflict, ele flutură posibilitatea revenirii la granițe de acum un secol pentru a deschide cutia Pandorei care este revizuirea frontierelor, ele încearcă așadar să destabilizeze anumite regiuni generând tensiuni care în realitate nu mai există, dar care ar putea fi reîncălzite prin apel la istorie”, a explicat politologul.

Expertul în politică eternă a explicat și de România este amintită frecvent în astfel de discursuri propagandistice.

”Și la adresa României se încearcă de ani buni, ocazional, atragerea în acest vârtej al nostalgiilor istorice, dar cel puțin în ultimii ani eșecul este evident. România își sprijină vecinii din perspectiva valorilor euro-atlantice, nu într-o cheie naționalistă sau revizionistă.

Vom mai auzi probabil narative rusești privind Republica Moldova sau chiar Ucraina, dar ele sunt în mod vădit false, prost concepute, neconvingătoare - având în vedere atenția cu care diplomația noastră s-a delimitat de orice viziune neeuropeană”, a mai explicat Ovidiu Raețchi.

Deși este clar că propaganda rusă nu se va opri și va încerca frecvent să destabilizeze relațiile externe ale Republicii Moldova, această țară va fi sprijinită mereu de România, fără a lua vreodată în discuție integritatea teritoriului.

”Rusia este cunoscută pentru mașinăria sa de propagandă și dezinformare, pusă la punct chiar și în spațiul euroatlantic, mult mai puțin permeabil decât Găgăuzia. De la debutul conflictului din Ucraina, Rusia a utilizat numeroase acțiuni de manipulare informațională în regiunile asupra cărora a dorit să își impună incontestabil controlul, precum Transnistria sau Găgăuzia.

Acest tipar acțional nu este nou, ne așteptăm la continuarea acțiunilor de dezinformare, dar autoritățile moldovene au gestionat echilibrat și corect provocările de până acum și cred că vor continua să comunice eficient, astfel încât să disperseze eventualele tensiuni pe care Kremlinul dorește să le genereze în rândul comunității”, a mai spus politologul Ovidiu Raețchi.

Cristian Pîrvulescu: Se profită de situația proastă a alimentării cu gaze în Găgăuzia

Recent, în regiunea autonomă Găgăuză au avut loc acțiuni de protest prin care li s-a cerut autorităților moldovenești să înceapă negocierile cu Federația Rusă în ceea ce privește livrările de gaze în republică. Și se pare că Rusia profită de acest lucru.

”Putin încearcă să creeze tensiuni în Moldova pentru a destabiliza guvernul și pe Maia Sandu”, este de părere politologul Cristian Pârvulescu.

Profesorul a explicat într-un interviu pentru Ziare.com că ”situația economică este foarte proastă situația alimentării cu gaze este gravă și evident se profită de acest lucru, iar Găgăuzia fiind o autonomie este foarte ușor să-și difuzeze ideile pentru că acolo limba de comunicare este rusa”.

”Este adevărat că există o serie de legi care ar împiedica teoriile conspirației si fakenews-ului în Republica Moldova, dar nu au nicio eficiență în Găgăuzia care a fost permanent o problemă pentru Republica Moldova și acum încearcă să creeze o problemă suplimentară pentru a o destabiliza. Nu știu dacă pentru a interveni militar, însă în funcție de mersul războiului orice se poate întâmpla”, a explicat politologul Cristian Pârvulescu pentru Ziare.com.

Maia Sandu: Există încercări de destabilizare din partea unor persoane care credem că lucrează pentru interese străine

În recenta vizită în România, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova a declarat într-un interviu pentru Hotnews că ”există anumite încercări de destabilizare și în Găgăuzia din partea unor persoane și unor grupuri care noi credem că lucrează pentru interese străine. Evident că e complicat, dar instituțiile noastre încearcă să țină lucrurile la control, să monitorizeze această situație și să intervenim atunci când este cazul.

Maia Sandu a mai spus că în Republica Moldova toți oamenii își doresc bunăstare, siguranță și pace. ”Doar că mesajele care vin de acolo prezintă Ucraina sau NATO drept vinovate de acest război. Și acești oameni care au ascultat toată viața aceste posturi de televiziune au mai mare încredere în această sursă de informație decât în ceea ce aud la presa, la televiziunile independente din Republica Moldova sau din România.

E complicat, pentru că, da, noi am promis vremuri bune, dar nimeni nu a știut că va veni acest război și cu consecințele acestuia sau din cauza acestui război este mult mai greu să reușim să facem lucrurile pe care le-am promis”, a spus președinta Republicii Moldova.

Istoria Găgăuziei

Teritoriul de la est de Nistru a fost parte integrantă a spațiului geto-dac, fiind populat de bastarni, cu care dacii au purtat mai multe, sub conducerea regelui Oroles, dacii au sfârșit prin a-i învinge pe noii veniți, scrie Wikipedia. Deși nu se știe precis când au avut loc aceste evenimente, este cert că Burebista a fost cel care a pus capăt "episodului bastarnic" din istoria Daciei. Ulterior acest spațiu a împărtășit evoluțiile istorice majore similare Daciei, precum procesul de romanizare. Mai târziu, în secolele VI - IX, confruntarea cu valurile succesive de populații migratoare nu a dus la eliminarea elementului romanic din regiune, ci dimpotrivă, la încheierea procesului de formare a poporului român și a limbii române, consecința în plan politic fiind apariția primelor formațiuni politico-teritoriale românești.

Găgăuzii sunt urmașii turcilor selgiucizi stabiliți în Dobrogea, împreună cu pecenegii, uzii și cumanii, popoare care au urmat pe sultanul selgiuc Izzeddin Keykavus al II-lea (1236-1276). Mai exact, un clan de turci Oguzi au migrat către Balcani în timpul conflictelor inter-tribale cu alți turci. Oguzii s-au convertit de la Islam la Creștinismul Ortodox după ce s-au stabilit în Balcanii de Est (în Bulgaria) și au fost numiți turci găgăuzi. Un grup mare de găgăuzi a părăsit mai târziu Bulgaria și s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un grup de etnici bulgari, la începutul secolului XIX.

În 1812, Basarabia, jumătatea estică a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus și triburile Nogai care locuiau în mai multe sate din Basarabia de Sud (sau Bugeac) au fost obligați să părăsească zona.

Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Ei s-au stabilit acolo, în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte foste sate locuite de nogai. Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812, dar aceștia s-au mutat în zona compactă care o populează astăzi.

Cu excepția a cinci zile, când a fost de facto, independentă în iarna anului 1906, atunci când o răscoală țărănească a declarat republică autonomă din Comrat, găgăuzii au fost conduși de Imperiul Rus (1812-1917), România (1918 – 1940 și 1941 – 1944), de Uniunea Sovietică (1940 - 1941 și 1944 – 1991) și Republica Moldova (1917 – 1918 și 1991 până în prezent).

În momentul Marii Uniri din anul 1918, deputații găgăuzi din Sfatul Țării se abțin de la votarea deciziei de a se reuni cu patria-mamă, mai mult de teama unor represalii din partea sovieticilor, în condițiile în care bolșevicii nu renunțaseră la ideea recuperării în forță a Basarabiei.

În perioada interbelică, găgăuzii devin însă una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia. Toți găgăuzii cunoșteau pe atunci limba română și urau comunismul.

În mod surprinzător, tot în perioada interbelică, găgăuzii votează masiv cu Garda de Fier, fiind simpatizanți ai Legiunii Arhanghelului Mihail și ai politicii duse de Căpitan. Ortodoxia militantă și anticomunismul fervent, promovate de legionarii români, atrag pe atunci un mare număr de etnici găgăuzi.

Perioada de sub ocupația sovietică, educația forțată în spiritul materialismului dialectic și științific, precum și succederea generațiilor, duc însă la o schimbare profundă a societății.

Procesul de sovietizare și rusificare a fost atât de puternic în rândurile găgăuzilor, încât, în momentele de răscruce din anii 1989 și 1991, găgăuzii au susținut păstrarea cu orice preț a URSS-ului.

Naționalismul găgăuz a început ca o mișcare în sânul intelectualilor acestei etnii, încă din anul 1980. În anul 1988 activiștii locali s-au aliat cu alte minorități etnice din Moldova pentru a crea o mișcare militantă găgăuză.

Primele manifestări publice ale naționalismului și emancipării cultural-politice a găgăuzilor au declanșat reacții ostile din partea conducerii sovietice, ulterior moldovenești, ale Republicii Moldova.

În decembrie 1990, mișcarea separatistă Gagauz Halkı ("poporul găgăuz"), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuzia. În decembrie 1994 Parlamentul Republicii Moldova, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor.

În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal, în componența Republicii Moldova.

Citește și:
Președinta Republicii Moldova condamnă noile atacuri ale Moscovei: ”Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei”
Președinta Republicii Moldova condamnă noile atacuri ale Moscovei: ”Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei”
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea...
Este posibilă o restaurație rusească în Moldova?
Este posibilă o restaurație rusească în Moldova?
Această întrebare ne frământă din prima zi a războiului. Invadarea Basarabiei părea iminentă - de ordinul zilelor, săptămânilor - apoi, pe măsură ce ofensiva rusească s-a împotmolit,...