Cât o ajută pe România, cu adevărat, extracția gazelor din Marea Neagră. "Dezastrul care se conturează este imens"

După ce ani de zile politicienii noștri s-au chinuit să scoată Legea Offshore care stabilește modul de exploatare a gazelor natural din Marea Neagră, la mijlocul lunii iunie a fost anunțată începerea producției.

Black Sea Oil & Gas, împreună cu partenerii săi, au început să extragă gaze naturale din perimetrul Midia din Marea Neagră, pe care îl au în concesiune.

Anul acesta va fi realizată, din acest perimetru, o producție de 0,5 miliarde de metri cubi. Ulterior va fi extrasă o cantitate anuală de un miliard de metri cubi din zăcămintele Ana și Doina.

Și, deocamdată, cam atât, iar viitorul nu se anunță tocmai roz. Pentru că producția de gaze din Marea Neagră nu ne garantează un preț mai mic.

Poveștile guvernanților

Guvernul promite că producția anuală de gaze naturale din perimetrul Midia va crește independența energetică a țării noastre. Și s-a mai estimat că totalul cantității de gaze naturale extrase vor reprezenta 10% din necesarul de consum al României.

Însă, situația nu este așa optimistă cum o prezintă Guvernul. Ca să ai gaze naturale trebuie să îți permiți să le și cumperi.

Cererea de gaze naturale în Europa va crește odată cu reducerea importurilor din Rusia. La fel și prețurile.

Unde este cerere mare, iar oferta este mică, prețurile cresc exponențial. Pentru că și prețul la gaze este stabilit de piață.

Extracția gazelor din Marea Neagră nu înseamnă ieftiniri, în cel mai bun caz nu vor exista lipsuri. Dar asta numai dacă putem plăti prețul corect.

Deci, de gaze naturale vor beneficia cei care au bani. Ori la capitolul acesta, România nu stă prea bine.

Amăgeala guvernanților privind plafonarea sau subvenționarea prețurilor la energie și gaze naturale începe deja să dezvăluie realitatea.

Guvernul îți dă cu o mână și îți ia cu două. Energia și gazele naturale sunt principalele surse de venit la bugetul de stat. Iar reducerea acestora plus subvențiile vor fi suplinite cu alte taxe și accize.

Platforma Black Sea Oil and Gas din perimetrul Midia

Efectul plafonărilor și subvenționărilor din iarna precedentă, plus cei 50 de bani la litrul de carburant deja se vede. Ministerul de Finanțe lucrează și a pus, zilele trecute, în dezbatere publică principalele modificări fiscale.

Unele vor intra în vigoare de la 1 august 2022, altele de la 1 ianuarie 2023. Modificările vor cuprinde un impozit pe dividente mai mare, plafon pentru microîntreprinderi mai mic, plafon mai mic și pentru facilitățile fiscale în construcții, sectorul agricol şi în industria alimentară, TVA mai mare pentru băuturile care conțin zahăr, accize crescute la produselel din tutun, impozite mai mari la jocurile de noroc etc. Și acesta probabil că este abia începutul.

200 de euro/MWh

Asociația Energia Inteligentă (AEI) a făcut, acum trei luni, un studiu interesant dar care arată sumbru.

„Prețul la energie, cel puțin se va dubla la fiecare din decadele următoare și va aduce tot mai mulți oameni la limita de faliment personal”, consideră asociația condusă de Dumitru Chisăliță.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI

Acum, AEI spune că lucrurile vor fi mult mai grave decât arăta studiul inițial. Creșterea într-o săptămână a prețului gazelor pe cea mai importantă bursă din Europa, TTF - Olanda, a fost cu 63%.

Iar tendințele de reducere a livrărilor de gaze „la început din Rusia, după aceea din Africa de Nord, urmată de Norvegia, arată vulnerabilitatea imensă care apasă în această iarnă pe Europa, aspect reflectat imediat în volatilitatea ridicată a prețului gazelor.”

Începând cu luna iulie, anul trecut, prețul gazelor a crescut cu 463%, față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Și asta din momentul reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și a unor probleme tehnice.

AEI este convinsă că „istoria se repetă anul acesta. Astfel, apreciem că în această iarnă, trebuie să ne așteptăm la prețuri pentru gazele naturale marfă de peste 200 euro/MWh.”

Această creștere masivă de preț va închide multe întreprinderi care consumă cantități mari de gaze naturale. Urmarea falimentelor va fi șomajul și sărăcirea populației. Dar și o reducere a fondurilor de la bugetul de stat.

AEI prevede că această situație va crea si un efect aparent „pozitiv” pentru că „va disponibiliza gaze în perioada rece pentru ceilalți consumatori reducând efectele unei restricționări masive a livrărilor de gaze la consumatorii din România.

Apreciem că în aceste condiții, în situația unor zile cu temperaturi scăzute, în cea mai rece lună a iernii 2022/2023, gazele din producția internă și depozitate ar asigura probabil, strict necesarul de gaze pentru populație și eventual al entităților de maximă importanță (spitale, azile, închisori etc.) în lipsa importurilor de gaze.”

Asta pentru cine își va permite să plătească prețul enorm care se prefigurează. Iar o nouă compensare a facturilor de către guvern va avea un nou impact negativ asupra bugetului de stat. Și, din păcate pentru noi, Guvernul nu cunoaște decât soluția măririi sau inventării de noi taxe pentru a compensa deficitul.

„Managementul dezastruos al statului, lipsa meritocrației, intervenționismul politic etc., din păcate va face ca dezastrul care se conturează să fie imens.”, concluzionează AEI.

Cine va extrage gazele naturale din Marea Neagră

Majoritatea companiilor care dețin concesiuni off-shore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră și-au înghețat investițiile în urmă cu cinci ani.

Această situație a fost generată de lipsa cadrului legislative și apoi de Ordonanța 114/2018, care, realizată pe principiul populist „nu ne vindem țara”, a alungat investitorii.

Doar compania Black Sea Oil and Gas a continuat investițiile, restul sunt companii care se ocupă deocamdată cu explorarea. Aceasta, împreună cu partenerii Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, sunt și singurii care au început să extragă din perimetrul Midia din Marea Neagră, pe care îl au în concesiune.

Black Sea Oil and Gas SA este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Desvoltare (BERD) – 9,99%, BSOG Holding Activity (deținută la rândul ei de CIEP Romania SCA) – 89,99% și CIEP Romania SCA din Luxemburg – 0,008%.

CIEP Romania SCA, adică compania americană Carlyle International Energy Partners, este unul dintre cele mai mari fonduri care vizează investiții în sectorul energetic și este administrat de Carlyle Group.

Portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele Midia și Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care Black Sea Oil and Gas deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.

Prietenul lui Văcăroiu

Petro Ventures Resources SRL este proprietatea firmei olandeze Petro Ventures (Romania) BV, deținută la rândul ei de IND Consulting Services SA din Luxemburg, firmă cu acționariat ascuns.

Administratorii firmei sunt un român și doi libanezi.

Nemr Diab este un libanez cu rezidență în Marea Britanie. El este cunoscut ca implicat în afaceri cu vapoare, transporturi precum și ca fost director al Middle East Airlines.

Celălalt libanez, Devlatian Sarkis este mai cunoscut la noi. Căsătorit acum doi ani cu o constănțeancă, Sarkis este administrator la una dintre cele mai mari firme de la noi care colectează și valorifică fierul vechi, Tomini Trading SRL din Constanța, și la alte firme dezvoltate în jurul acesteia.

Grecul Georgios Vastitas, acționarul principal al Tomini Trading SRL era un apropiat al fostului premier Nicolae Văcăroiu. Firma grecului a apărut într-un scandal, în anul 2005, legat de tranzacţii cu fier vechi, în care ar fi fost implicat Mihai Văcăroiu (fiul fostului premier) dar şi fostul ministru al transporturilor Gheorghe Dobre.

Petro Ventures deține o participație de 20% în concesiunea privind perimetrele Midia și Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.

Deși are o denumire mai neaoșă, Gas Plus Dacia SRL este deținută de Gas Plus International BV (99,9997%) din Țările de Jos și de firma italiană Gas Plus International Holding SRL (0,0003%), toate făcând parte din grupul Italian Gas Plus.

Gas Plus este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. Gas Plus deține o participație de 15% în concesiunea privind perimetrele Midia și Pelican, din Marea Neagră.

În ciuda legislației de la noi, Black Sea Oil and Gas a continuat să își dezvolte infrastructura, iar compania a construit chiar și propria conductă subacvatică prin care gazele sunt aduse la mal.

Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Midia este estimat la nouă miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Parteneriatul dintre Black Sea Oil and Gas, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia mai are concesionate perimetrele Pelicanul și Luceafărul, aflate în faza de explorare.

Româno-austriecii

Cel mai mare zăcământ de gaze naturale deținut de România în Marea Neagră este estimat la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, în perimetrul Neptun.

Acesta o fost concesionat inițial de parteneriatul americano-austriac Exxon-OMV.

Dar, din cauza legislației, ExxonMobil (a patra companie petrolieră din lume), a renunțat la participație, și au vândut-o statului român (prin Romgaz) pentru 1,06 miliarde de euro.

Așa că, perimetrul este deținut acum de asocierea Romgaz - OMV. Pentru demararea producției de gaze naturale de aici este nevoie de o investiție de cel puțin două miliarde de euro.

Despre Romgaz, companie de stat, am mai scris, și pare că pentru ei prioritare sunt salariile sinecuriștilor, mai puțin investițiile.

Dan Dragoș Drăgan, președintele CA al Romgaz

Iar despre austriecii de la OMV (care declară că au investit deja peste 1,5 miliarde de euro pentru operațiunile de exploatare, în parteneriatul cu Exxon) se știe că nu mișcă un deget până nu este sigură de profitul maxim.

Se estimează că abia în anul 2026 se va produce gaz natural din acest perimetru.

Rușii se gândesc

30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale se estimează că există în perimetrul Trident, concesionat de rușii de la LukOil, în parteneriat cu statul român prin Romgaz (care deține 12%).

Dar, deocamdată, proiectul se află în faza operațiunilor de explorare-evaluare, iar LukOil nu știe încă ce viitor îi este rezervat în Europa ca să se apuce de investiții masive.

De altfel, acum doi ani, LukOil anunța că ar vrea să vândă participația sa în proiect, neconvenindu-le cadrul legal.

Concesiunile faliților

Pe lângă aceste perimetre, Agenția Națională de Resurse Minerale a mai acordat licențele de explorare, evaluare și exploatare pentru alte două perimetre.

Muridava și respectiv Cobălcescu Est au fost concesionate de firmelor Petromar Resources BV Amsterdam, Sucursala Ilfov și Petromar Resources SRL, firme controlate de Gabriel Comănescu, patronul GSP Holding.

Gabriel Comănescu

Prima firmă a fost radiată anul trecut, iar cea de-a doua a intrat în faliment acum nicio lună de zile.

Acordurile de concesiune pentru perimetrele offshore Muridava și Cobălcescu au fost încheiate inițial în 2011 cu firma irlandeză Petroceltic. Acestea se află în zona Mării Negre disputată de România și Ucraina și adjudecată de statul român prin decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009.

Petromar Resources BV Amsterdam Sucursala Ilfov apare ca deținând 80% din concesiunea Muridava și 70% din Cobălcescu, iar Petromar Resources SRL cu restul. Firmele din grupul GSP au preluat concesiunea în 2015, de la compania irlandeză.

În 2020, Romgaz a fost interesată de preluarea concesiunilor de la firmele controlate de Comănescu dar nu i s-a părut o afacere bună.

Legea prevede că Agenția Națională pentru Resurse Minerale poate suspenda concesiunea când titularul acordului petrolier "este supus procedurii reorganizării judiciare și/sau a falimentului".

În niciunul din aceste perimetre nu au fost desfășurate operațiuni de explorare suficiente pentru ca vreunul dintre proiecte să avanseze.

Prieten cu omul rușilor

Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din Dobrogea. Grupul de firme fondat de el se bazează în special pe firmele Grup Servicii Petroliere și Upetrom.

Prima este specializată în foraj marin, iar cea de-a doua produce utilaje pentru industria de petrol și gaze.

Recent, omul de afaceri a preluat, prin firma sa Forasol, operațiunile din România a companiei americane Schlumberger. Compania este unul din liderii globali din serviciile pentru industria de petrol și gaze.

Firmele lui Comănescu au afaceri cu OMV, Romgaz, Gazprom și LukOil dar și cu Black Sea Oil and Gas (contracte preluate odată cu operațiunile Schlumberger).

Totodată, firmele lui Comănescu sunt cunoscute ca mari datornice la bugetul de stat dar și de beneficiare de credite de la banca de stat Eximbank.

Conform unei investigații Rise Project, Gabriel Comănescu este un apropiat al lui Iulian Iancu, fost parlamentar PSD și numit pe 22 iunie șef al ANRE.

Iulian Iancu

Numele lui Iulian Iancu apare în documentele WikiLeaks unde este numit „guy owned by Gazprom”. Porecla de „omul Gazpromului” i-a venit de la colegul de partid, Georgian Pop, fost șef al comisiei parlamentare de control a SRI, care așa îl descria pe Iancu când vorbea cu diplomații americani.

Iancu este unul dintre cei care a tergiversat apariția Legii Offshore, din poziția sa de atunci de șef al Comisiei pentru industrii, fapt ce a alungat investitorii și a permis continuarea importurile scumpe de gaze rusești.

Tot conform Rise Project, Iulian Iancu și-a angajat nora, Nicoleta Iancu, la ANRE încă din 2018, de când ocupă postul de expert la Serviciul relații publice și comunicare.

Iar Horațiu Iancu, fiul șefului ANRE, face afaceri în zone de interes ale omului de afaceri Gabriel Comănescu.

Apple încetinește producția de Vision Pro după vânzările modeste din Statele Unite ale Americii

După ultimele vânzări înregistrate de Apple pentru produsul Vision Pro, casca VR a gigantului tech, se pare că oficialii companiei au luat decizia de a limita producția dispozitivelor....

Noutăți despre lansarea smartphone-ului Pixel 8a: prețuri și specificații dezvăluite

Cu ocazia conferinței Google I/O 2024, noua versiune a smartphone-ului Pixel, modelul 8a, face deja valuri înainte de lansarea oficială, datorită unei prezentări video neoficiale care...