Legea care scoate generali din oportuniști la "foc automat". Cine se află pe "lista scurtă" a impostorilor cu epoleți

Doi politicieni penali, doi sportivi în vârstă și un cântăreț de muzică populară dețin gradul de general în Armata Română, deoarece întrunesc condițiile unei legi din 1995, care poartă semnăturile unor politicieni din panoplia anilor '90: Vasile Lupu și Oliviu Gherman.

În urmă cu nici doi ani, autoritățile din România au dat din colț în colț atunci când a venit pandemia și nu le era clar tuturor decidenților care e diferența între starea de urgență și starea de alertă.

Opinia publică nu a uitat cum Armata Română a fost scoasă pentru a patrula pe străzi cu vehicule blindate pe data de 25 martie 2020, când autoritățile au raportat 906 infectări cu virusul SARS-CoV-2 în 24 de ore. România era de o săptămână în stare de urgență, nivelul maxim în caz de pericol.

Starea de urgență avea să dureze 2 luni, timp în care au fost emise 12 Ordonanțe militare, deoarece România nu avea legi „croite” pe măsura amenințării unei pandemii și nici procedure foarte clare.

Un episod memorabil a fost cel al „izoletelor” care – deși s-au dovedit a fi depășite în decurs de câteva luni – au ajuns să fie produse și în România. Ludovic Orban a „tăiat panglica” cu mare dibăcie, iar MApN a emis un comunicat cu mare fast. În fotografie apare atât fostul, cât și actualul premier.

În prezent, un război la granițele României legitimează întrebarea dacă Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare este sau nu de actualitate, în condițiile în care acest act normativ a permis unor persoane care nu au nicio legătură cu Armata să dețină cele mai înalte grade militare.

România are 1.800 de generali activi sau în rezervă. Potrivit datelor obținute de timpolis.ro, din 1990 și până în 2016, Ministerul Apărării Naționale (MApN) avea 1.284 de generali, dintre care 81 activi. Lor li se adaugă alte câteva sute din celelalte structuri militare: Marină, Aviație, IGSU, SPP, STS, SRI și SIE.

Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 are prevederi clare cu privire la condițiile necesare a fi îndeplinite pentru înaintarea în gradul de general, dar în textul actului normativ găsim și niște excepții a căror justificare, pe timp de pace sunt de neînțeles, iar pe timp de război ar putea fi catastrofale, deoarece permit accederea în posturi de comandă a unor persoane precum cele care urmează.

Gabriel Oprea, generalul care „se luptă” cu justiția

Gabriel Oprea (politician): General cu patru stele, decorat de Emil Constantinescu și de Ion Iliescu cu două dintre cele mai înalte distincții: cavaler al Ordinului Național Steaua României și al Ordinului Național Serviciul Credincios. Din 2016 este doctor plagiator, conform unei decizii a CNATDCU. Se „luptă” în instanță în două procese: Dosarul DIPI (abuz în serviciu, achitat pe fond) și Dosarul morții polițistului Bogdan Gigină. În primul este acuzat că a achiziționat mai multe bunuri din fondurile Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, printre care un bolid de lux și o cabină de duș cu hidromasaj. În al doilea dosar, Oprea este judecat în legătură cu condițiile a folosit coloana oficială, iar un polițist a murit în timp ce îl escorta acasă.

Generalul condamnat cu suspendare pentru fraude imobiliare

Neculai Onțanu (politician): Condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în legătură cu un teren de 1,5 milioane de euro pe vremea când era edil al Sectorului 2. În concret, Onțanu a acceptat promisiunea unor foloase materiale de la o persoană, beneficiar al unor drepturi litigioase și denunțător în cauză, pentru a facilita reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri ce totalizau 83.500 mp, situate pe raza Sectorului 2.

Generalul specializat în victorii pe zgură

Ilie Năstase (sportiv): Își ia gradul în serios, fiind văzut de mai multe ori în uniformă de general. Totuși, dă dovadă de umor când este întrebat despre „faptele de arme”: „M-am dus cu racheta de tenis să îi împușc pe ăia, să îi bat pe toți”.

Generalul specializat în victorii la „firul ierbii”

Anghel Iordănescu (sportiv):

Nu a desfăşurat nicio activitate specific militară care să presupună avansarea sa în grad. Cu toate astea, „Puiu” Iordănescu a fost a fost înaintat la rangul de general-locotenent cu trei stele pe 1 decembrie 2014.

Muzica populară, o „armă neconvențională”

Gheorghe Turda (cântăreț de muzica populară):

a fost înaintat la gradul de general de brigadă (n.r. - cu o stea) în rezervă printr-un decret prezidențial semnat de Traian Băsescu pe 1 decembrie 2008. „Meritul” pentru care Turda a primit înaltul grad militar de Ziua Națională a României a fost că ocupa, la vremea respectivă, funcţia de director al Centrului Cultural Naţional din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA).

„Cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei și forțelor armate ale României, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în retragere, în mod excepțional, pot fi înaintați la gradul următor; coloneilor și comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiștrilor militari principali și plutonierilor adjutanți șefi li se poate acorda gradul de sublocotenent”, se arată în Art. 67 Legea nr. 80 din 11 iulie 1995.

Cum a înaintat în grad Klaus Iohannis, din pix, 44 de generali într-o singură zi

Așa se face că președintele României Klaus Iohannis a acordat prin decret, fără nicio justificare publică, gradul de general în zeci, dacă nu chiar de situații. De exemplu, doar pe data de 26 noiembrie 2021, cu puțin înainte de Ziua Națională a României, șeful statului a pus câte o stea în plus pe umerii a 44 de generali.

Cu un an înainte, adică pe 27 noiembrie 2020, Klaus Iohannis a semnat alte 48 de decrete, prin care tot atâția generali erau înaintați în grad.

Este de presupus că toți acești generali au fost înaintați în grad cu respectarea prevederilor din statutul cadrelor militare, și anume:

„Pentru a fi înaintați în gradul următor, generalii și amiralii trebuie să se distingă printr-o înaltă competență profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuțiilor și să fie încadrați cu cel puțin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad, în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au. Candidații la examenul pentru acordarea gradului de general, precum și generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către ministrul apărării naționale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului”, potrivit Art. 58 din lege.

În mod sigur și înaintarea în grad a celor cinci generali „de carton” s-a făcut tot cu respectarea legii, drept pentru care se impune analizarea în continuare a actului normativ.

Ce obligații au generalii „de carton” ai României

De exemplu, potrivit Articolului 8 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995, cadrele militare au, printre altele, următoarele îndatoriri, pe care este de presupus că le respectă și Gabriel Oprea, Neculai Onțanu, Ilie Năstase, Anghel Iordănescu și Gheorghe Turda:

• să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și să apere valorile democrației constituționale
• să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică și educarea subordonaților și să apere drepturile acestora;
• să acționeze pentru întreținerea regulamentară și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și armamentului și pentru folosirea și administrarea eficienta a bunurilor din dotare;

Este de presupus că Gabriel Oprea, Neculai Onțanu, Ilie Năstase, Anghel Iordănescu și Gheorghe Turda își perfecționează pregătirea profesională și își mențin „tehnica în stare de operativitate”.

În caz de război, tot președintelui României îi va reveni onoarea de ai chema în la arme pe cei cinci generali, potrivit Art. 43 din legea menționată.

Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează:

• generalii și amiralii, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale;
• ceilalți ofițeri, prin ordin al ministrului apărării naționale;
• maiștrii militari și subofițerii, prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.