Bietul Geoana!(Opinii)

Nu sunt un fan al lui Mircea Geoana. Nici nu as avea cum sa fiu, deoarece el nu mai exista. A parut doar sa existe odinioara, pe vremea cand era un falnic ambasador al Romaniei in SUA si cand dadea impresia ca este in acelasi timp cel dintai ambasador al SUA in patria noastra.

Atunci, el facea o figura in general onorabila si plauzibila, parea un om serios si cu scaun la cap, care nu provoca defel hohote de ras, asa cum se intampla astazi aproape in orice aparitie publica a domniei sale.

Dupa episodul de un grandios comic involuntar, ramas in memoria publica sub forma strigatului triumfal: "Mihaela, dragostea mea!", el a apus definitiv ca om politic.

Prostie? Nesansa? Ghinion? Este adevarat, un asemenea moment precum cel pe care l-a trait atunci cand a avut pentru cateva clipe senzatia unei glorii nemasurate, pentru ca sa se prabuseasca apoi fara veste in abisurile deznadejdii si batjocurii publice, ar fi greu de depasit de orice individ, chiar mai puternic si mai viril decat Geoana. Cu atat mai putin de personajul in cauza, care niciodata nu prea dadea semne sa ilustreze tagma invingatorilor.

Putea totusi sa fie altfel. Nimic altceva decat propria inconstienta, daca nu imaturitate, l-a facut pe Geoana sa piarda o partida aproape adjudecata. Iar, apoi, nimic altceva decat tot o exuberanta juvenila, intarziata, l-a facut sa se manifeste de o maniera ridicola in momentul in care totul era inca volatil.

A gresit si in continuare. Dupa o palma atat de naprasnica, singurul lucru decent era sa-si dea demisia de onoare si sa se retraga in domeniul in care a performat cat de cat, pentru a incerca sa continue o cariera care promitea cate ceva, pe vremuri, inainte de aventura sa in desisurile primejdioase ale politicii de anvergura. In loc de asta, a perseverat in eroare. Nu a vrut sa renunte la jucariile si visele sale de grandoare.

Sanctiunile au venit, una cate una. A pierdut functia suprema in partid, si-a pierdut influenta, prietenii politici si este pe cale sa piarda si ceea ce i-a mai ramas, functia onorifica de presedinte al Senatului, impreuna cu calitatea de membru al PSD. Calitati de care inca se agata, pana la limita penibilului, cu o insistenta demna de o cauza mai buna.

Fara a realiza ca se expune tot mai mult, cu fiecare gest pe care il face, oprobriului public. Este simptomatic ca nu il urmeaza aproape nimeni si ca nici Puterea nu se omoara cu firea sa-l inregimenteze in randurile sale.

Asta e viata! Ma gandesc la ce si cum ar fi fost daca ar fi fost castigatorul partidei. Ce mai fala si maretie! Cum ar fi stat pe la usile sale cohorte de adulatori si laudatori! Ce forta si distinctie ar fi emanat acelasi, avand in mana sceptrul si de-a dreapta sa pe Mihaela, dragostea lui.

Cum i-ar fi fost urmarite si supuse interpretarilor fiecare gest, fiecare rictus, fiecare vorba. Ar fi fost marele prieten sau dusman. Asa nu mai e nimic. Poate un prilej de amuzament cand se mai labarteaza pe ecranele televizoarelor. Inca putin. Cum s-ar zice: "Sic transit gloria mundi!", uneori chiar inainte de a o gusta.

Saracul Geoana! Poate ca inca nu este prea tarziu sa se intoarca la ceea ce stie sa faca. Daca niste oameni de omenie se vor indura sa-i faca un pustiu de bine oferindu-i aceasta ocazie. Ar fi frumos si elegant.

”Cei mai mulți bani din PNRR ajung la companii de stat românești conduse falimentar”. Acuzațiile REPER

Ultimul studiu elaborat de Parlamentul European care analizează sumele încasate de top 100 beneficiari din PNRR-urile fiecărui stat membru UE ne plasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce...

Piedone vorbește despre un complot în favoarea lui Nicuşor Dan: ”Nu mă întoarce nimeni înapoi”

Cristian Popescu Piedone (PUSL), candidat la funcţia de primar al Capitalei, a infirmat, din nou, marţi, 23 aprilie, zvonurile referitoare la o posibilă retragerea a sa din cursa electorală şi...