Conducerea UE: Von der Leyen aproape de un nou mandat

Autor: Bernd Riegert (DW) - jurnalist Deutsche Welle
Marti, 18 Iunie 2024, ora 17:57
1440 citiri

Caruselul negocierilor de personal la nivelul UE se învârte la turație maximă. Stabilirea conducerii Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului European depinde de multe aspecte. Bernd Riegert relatează de la Bruxelles.

Șefii de stat și de guverne din cele 27 de state membre ale UE nu luaseră încă o decizie finală luni seară, după cum a anunțat, în cursul serii, președintele Consiliului UE, Charles Michel. Chiar dacă agitatele negocieri pentru ocuparea a patru posturi de conducere continuă, tendințele sunt clare: președinta germană a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va obține probabil al doilea mandat de cinci ani în fruntea CE. Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) (abreviat PPE), familia ei politică, reprezintă cea mai puternică forţă în noul Parlament și, prin urmare, pretinde postul de președinte în fruntea puternicei Comisii Europene.

Cancelarul german Olaf Scholz nu a lăsat nicio urmă de îndoială că cele 27 de state membre ale UE o vor nominaliza pe von der Leyen și că politiciana creștin-democrată va fi apoi aleasă de cele trei mari grupuri politice: creștin-democrații, social-democrații și liberalii. "Faptul că platforma politică care a susținut-o până acum pe președintă în Parlament are din nou majoritate va face posibilă găsirea rapidă a unei soluții rezonabile", a declarat Olaf Scholz la Bruxelles.

Pachetul cu patru posturi

Cele trei grupuri politice de centru din legislativul comunitar dețin în total 406 de eurodeputați. Majoritatea absolută în Parlamentul European este de 361, astfel că, din punct de vedere matematic, von der Leyen nu ar depinde de voturile din tabăra populistă de dreapta ori chiar de extremă dreapta, aflată în creștere. Înainte de alegerile europene, președinta Comisiei nu a precizat dacă ar colabora și cu eurodeputații naționaliști de dreapta, dacă aceștia ar adopta o poziție pro-Ucraina și pro-Europa.

În marja summitului G7 de la Bari de săptămâna trecută, Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni și candidata von der Leyen s-au întâlnit pentru discuții preliminare privind pachetul de personal al UE. Lunea aceasta, la un dineu informal în clădirea Consiliului din Bruxelles, toți cei 27 "au pus cărțile pe masă", potrivit diplomaților UE.

Ulterior a apărut informația că președinția Consiliului European va fi deținută de fostul premier portughez Antonio Costa. Social-democratul ar urma să reprezinte țările din sud. Întrebarea dacă acesta ar trebui să fie înlocuit de un politician conservator după doi ani și jumătate de mandat este încă în dezbatere. Premierul liberal al Estoniei, Kaja Kallas, ar putea deveni noul reprezentant al UE pentru afaceri externe, contând ca reprezentantă a statelor membre estice. Președinta creștin-democrată a Parlamentului, Roberta Metsola, ar putea rămâne în funcție pentru încă doi ani și jumătate și ar putea conta pentru micile state din sud.

Joker suplimentar NATO

Echilibrul delicat între familiile de partide parlamentare și originea geografică a candidaților include și postul de secretar general al NATO, care va deveni vacant în toamnă. Premierul liberal demisionar olandez Mark Rutte, care reprezintă membrii nordici, este așteptat să câștige acest post, dacă Ungaria și România vor mai putea fi convinse în Consiliul NATO, unde este nevoie de unanimitate.

Activul președinte francez Emmanuel Macron, care în urmă cu cinci ani a ridicat-o pe Ursula von der Leyen la funcția de președinte al Comisiei, se află acum într-un rol secundar, în condițiile în care Franța este încă bine servită cu posturi importante, cum este președinția Băncii Centrale Europene de la Frankfurt.

Chiar dacă mandatul Christinei Lagarde nu se încheie până în 2027, Emmanuel Macron dorește ca noua Comisie Europeană să se angajeze mai mult în favoarea unei datorii comune a UE și a unor reguli financiare mai permisive, în schimbul acordului său asupra pachetului de personal - cel puțin așa relatează presa italiană. Însă circulă numeroase zvonuri, astfel încât nu există, deocamdată, certitudini.

Situația ar putea fi limpezită eventual la sfârșitul săptămânii viitoare, cu ocazia summitului regulat al UE. Tot atunci vor fi aduse în discuție problemele de fond și va fi definit un fel de program de guvernare pentru noul și vechiul personal de conducere.

"Suntem încă în mijlocul unui război", a avertizat în cursul serii premierul danez Mette Fredriksen, referindu-se la atacul rusesc împotriva Ucrainei. "Cred că von der Leyen a făcut o treabă bună. Avem nevoie de o decizie rapidă cu privire la tot ceea ce se întâmplă în lume în acest moment. Sunt încrezătoare că acest lucru va funcționa". Premierul olandez Mark Rutte a avertizat că alocarea posturilor nu trebuie să devină o "tombolă" ca în 2019, când nu a fost clar timp de câteva zile cine va conduce Comisia Europeană.

Italia vrea să aibă un cuvânt mai greu de spus

Șefa guvernului italian naționalist de dreapta, Giorgia Meloni, a declarat că vrea să consolideze influența Italiei în UE, mai ales că familia sa de dreapta, partidul naționalist ECR, a câștigat 76 de locuri în Parlamentul European. În marja summitului UE, ea a negociat cu premierul ungar Viktor Orban posibilitatea creării unui grup parlamentar comun între "Fratelli d'Italia", partidul ei, și partidul naționalist Fidesz al lui Orban. Cu toate acestea, Giorgia Meloni evită să iasă în evidență în ceea ce privește problemele de personal – în condițiile în care nu a propus niciun italian pentru un post de conducere. Meloni solicită însă un post important pentru țara sa în cadrul viitoarei Comisii UE. Un vicepreședinte al Comisiei, responsabil cu economia, industria și finanțele, ar fi probabil pe placul premierului de la Roma.

Președintele slovac Peter Pellegrini, care îl reprezintă la Bruxelles pe prim-ministrul Robert Fico după ce acesta a fost grav rănit într-o tentativă de asasinat în timpul campaniei electorale, și-a exprimat îndoielile față de modul de atribuire a posturilor. În ultimii ani, a spus el, statele est-europene au fost subreprezentate în personalul de conducere. "Vreau să înțeleg cum sunt reprezentate Europa Centrală și de Est în noul pachet", a declarat Pellegrini. Polonia, România și Bulgaria nu au fost luate în considerare, a criticat în spatele ușilor închise un diplomat est-european.

Este nevoie de dublă majoritate

Pentru a fi numită de Consiliu în funcția de președinte al Comisiei, Ursula von der Leyen are nevoie de aprobarea a 20 din cele 27 de state membre, reprezentând 65% din populația UE, așa-numita dublă majoritate consolidată. Aceasta este ca si asigurată, dacă este să dăm crezare declarațiilor auzite în clădirea Consiliului. Reprezentantul european pentru afaceri externe al UE are nevoie și el nevoie de o dublă majoritate consolidată.

Președintele Consiliului European, pe de altă parte, are nevoie doar de aprobarea a 15 state și a 65 % din populație. Deși face parte din pachetul negociat, președinta Parlamentului este de fapt aleasă doar de Parlamentul European, independent de summitul UE și cu o majoritate absolută. Când este vorba despre deciziile politice din UE, lucrurile sunt întotdeauna interconectate, așa încât doar atunci când toate cele patru posturi vor fi clar definite va fi anunțat un acord.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Principalele provocări cu care se va confrunta Ursula von der Leyen în viitorul mandat la cârma Comisiei Europene. „Va fi extrem de dificil”
Principalele provocări cu care se va confrunta Ursula von der Leyen în viitorul mandat la cârma Comisiei Europene. „Va fi extrem de dificil”
Ursula von der Leyen a obținut, joi, 18 iulie, un nou mandat la Comisia Europeană după votul din Parlamentul European, cu 401 de voturi pentru. Astfel, președinta Comisiei Europene a obținut...
Vasile Dîncu nu-l vede pe Klaus Iohannis comisar european: "Ar fi o cădere pe scara demnităților sociale și politice"
Vasile Dîncu nu-l vede pe Klaus Iohannis comisar european: "Ar fi o cădere pe scara demnităților sociale și politice"
Klaus Iohannis nu va obține un post de comisar european, susține vineri, 19 iulie, Vasile Dîncu, europarlamentar și președintele Consiliului Național al PSD. După ce a ratat funcția de șef...
#Germania, #Ursula von der Leyen, #Comisia Europeana, #Uniunea Europeana , #stiri internationale
  1. Câte site-uri există în Coreea de Nord. Hackerii au reușit să pătrundă în mediul online anemic al regimului lui Kim Jon-un
  2. Alba: Polițiști înjurați în timp ce încercau să aplaneze un conflict. Ce au pățit scandalagii
  3. Un fost politician PDL și șef APIA, închis pentru crimă, a cerut să fie judecat de ChatGPT și să primească un avocat AI. Răspunsul instanței
  4. Scene violente la festivalul berii din Lugoj. Un bărbat a fost lovit și atacat cu cuțitul pe stradă VIDEO
  5. Israelul atacă Yemenul, la o zi după loviturile cu drone al rebelilor Houthi asupra Tel Avivului VIDEO
  6. Vladimir Putin se teme de cei care se întorc din război. „Kremlinul luptă deja să potolească conflictul interetnic și interreligios în curs de desfășurare în Rusia”
  7. Cel puțin 12 morți și alte 31 de persoane date dispărute după ce un pod s-a prăbușit în provincia chineză Shanxi. Apelul liderului Xi Jinping VIDEO
  8. Pensia pe care o va primi un român care a lucrat 35 de ani cu carte de muncă. Cât de importante sunt studiile
  9. Ungaria este în pragul unei crize catastrofale. Prețul combustibilului ar putea exploda după o decizie luată de Ucraina împotriva Rusiei
  10. Prima imagine cu suspectul din cazul doctoriței găsită moartă în cabinetul ei din Brăila. Suspectul ar fi părăsit țara FOTO