Editorial: Victime colaterale

Pentru a lichida categoria "victime colaterale" ar trebui nu sa impacam capra cu varza, ci sa rezolvam o problema de morala transpusa spatial, si la propriu si la figurat: cea care se termina cu "si cu sufletu-n Rai".

Asa pare povestea in care s-a bagat Emil Boc panandu-i pe cei de varsta a treia sa aleaga intre pensie si lucrul la stat. Dar intuitia imi spune ca nu ne aflam in prezenta unui cerc vicios, desi imi scapa veriga lipsa.

Aproape ca ma risc si spun ca guvernul nu trebuie sa dea inapoi in privinta ordonantei care rade nu numai din veniturile generalilor, ci si din ale actorilor, dascalilor sau medicilor, acceptand ca trebuie, in 2009, limitate drastic cheltuielile bugetare.

Si ma bazez pe un lucru de bun simt: nu poti sa te pensionezi de pe un post platit de stat pentru a te angaja pe aceeasi functie cu norma intreaga. Un principiu, deci nu trebuie abandonat.

Cum s-a ajuns insa in situatia fara de bun simt? Nu pentru ca Radu Beligan ar avea obrazul gros. Ci deoarece chiar daca ne-a facut sa radem pana ne-a amortit falca, apoi a descheiat lacasul lacrimilor pana l-a secat, si in ambele variante ne-a rupt de problemele pentru care cerem zilnic lobotomie sau abonament la azilul de nebuni, n-a fost niciodata o prioritate.

Nici dascalimea nu s-a angajat la stat din pensie pentru ca se plictisea. Mai ales ca statul a fost cel care a chemat-o la munca, deoarece se afla in deficit de personal.

Si decat sa apeleze la necalificati, si sa se ajunga din nou la situatia in care un dascal de romana de la tara are norma si la geografie, si la muzica, si la desen, i-a chemat de-acasa pe pensionari.

Despre medici, ma abtin. Nu sunt multi doctori Barsan in tara, care traiesc de 20 de ani in spital, in camera de garda, pentru a fi alaturi de cei carora le repara inima, si nu-i motiveaza banul.

Aproape toti barosanii pe care-i cunosc eu si care s-au pensionat lucreaza inca deoarece nu se pot dezbara de obiceiul pamantului, si nu se vad traind dintr-o pensie de 15 milioane.

Dar guvernul poate repara ce-a facut in graba in ceea ce-i priveste pe slujitorii muzei teatrului, ca nu sunt multi, desi nu acesta este criteriul la care trebuie sa se raporteze. Nu anulandu-si actul normativ, ci gasind pentru ei posibilitatea de-a fi platiti cu ora in acelasi cuantum.

Desigur ca poate croi, peste nemultumirile deja generate, altele. O dascalita de matematica se poate intreba de ce nu gaseste guvernul solutii si pentru ea. N-o vor interesa explicatii legate de esecul reformei profunde.

Fara reforma lui Pitagora, insa, pot sa supravietuiesc. Dar stiu ca daca m-as trezi maine intr-un univers paralel, unde n-a auzit nimeni de "Take, Ianke si Cadar" sau de rolul lui Dinica in "Filantropica", mi-ar fi tare frig.

Cristian Mihai Chis

Greva poștașilor nu a afectat distribuirea pensiilor. Banii au ajuns la timp, anunță Poșta Română

Toate drepturile bănești au fost distribuite către pensionari până la jumătatea lunii aprilie, transmite Compania Națională "Poșta Română" joi, 18 aprilie. Conform operatorului...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...