Dosarul disidentului Gheorghe Ursu: Procurorii cer marți revizuirea deciziei prin care justiția i-a scos nevinovați pe securiști printr-un artificiu meschin

Marti, 05 Decembrie 2023, ora 03:25
2783 citiri
Dosarul disidentului Gheorghe Ursu: Procurorii cer marți revizuirea deciziei prin care justiția i-a scos nevinovați pe securiști printr-un artificiu meschin
Securiștii Vasile Hodiș (stânga) și Marin Pîrvulescu au fost achitați definitiv de judecătorii de la ICCJ. FOTO: Ionuț Mureșan

Securiștii achitați definitiv în dosarul morții inginerului Gheorghe Ursu sunt așteptați la Curtea de Apel București pentru revizuirea deciziei Înaltei Curți, care i-a exonerat de răspundere pentru infracţiunea de tratamente neomenoase pe motiv că victima nu era disident, astfel că nu se poate considera că era „căzută sub puterea adversarului”.

Parchetul General cere anularea deciziei definitive în cadrul unei cereri de revizuire cu termen marți, 5 decembrie, în timp ce familia lui Gheorghe Ursu a depus o solicitare similară, care a primit termen pe data de 7 decembrie.

Foștii securiști Vasile Hodiș și Marin Pîrvulescu fuseseră trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității (15-25 ani închisoare), însă au obținut în instanță schimbarea încadrării juridice în tratamente neomenoase (5-20 ani închisoare).

Diferența dintre cele două infracțiuni nu e doar sub aspectul pedepsei, ci și al definiției din Codul penal.

În definiția infracțiunilor contra umanității intra și fapta de „torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internațional”.

Condiția de încadrare era ca fapta să fi fost săvârșită „în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile”.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Definiția tratamentelor neomenoase condiționează încadrarea de aspectul ca victima să fie „căzute sub puterea adversarului”, făcând referire cu precădere la prizonierii de război.

Tocmai pe această sintagmă și-au fundamentat judecătorii de la Înalta Curte decizia de achitare a celor doi foști securiști, arătând că Gheorghe Ursu nu era „căzut sub puterea adversarului”.

Motivarea ICCJ: „Victima nu a fost un opozant al regimului comunist”

Iată cum au motivat judecătorii Înaltei Curți Valerica Voica, Constantin Epure și Alin Sorin Nicolescu achitarea definitivă a securiștilor din dosarul lui Gheorghe Ursu.

  • „De la momentul arestării preventive, victima H (n.r. – Gheorghe Ursu) a fost încarcerată în Arestul Direcției Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului General al Miliției până la data de 17.11.1985.
  • În acest context, Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că victima (n.r. – Gheorghe Ursu) nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice, nu a ajuns la cunoștința publicului larg pe vreo altă cale și nu au produs vreo consecință în realitatea exterioară (nu au fost de natură a propaga idei și concepții ostile ori de a instiga la acțiuni împotriva orânduirii socialiste).
  • Astfel, victima nu si-a manifestat public dezacordul față de politica și conducerea de stat și partid, astfel încât să devină o persoană periculoasă pentru securitatea statului, din cauza posibilității de influențare a opiniei publice și de instigare a populației împotriva conducerii de stat și partid.
  • Opiniile și nemulțumirile sale au fost exprimate fie în jurnalul său intim, dar nu a fost făcut public, fie prin materialele transmise la postul de radio „Europa Liberă” (așa cum a rezultat din declarațiile victimei), dar nu a fost menționat numele său, fie prin păreri exprimate la locul de muncă, dar care nu au fost în măsură să atragă atenția organelor de securitate, fiind arestat și deținut pentru infracțiuni de drept comun (infracțiunea de operațiuni interzise cu mijloace de plată străine).
  • De altfel, la acel moment, ca și victima (n.r. – Gheorghe Ursu), existau numeroși cetățeni români care, într-un cerc restrâns, își manifestau dezacordul cu privire la regimul comunist și conducerea statului, fără, însă, a manifesta o atitudine critică în prezența unui public larg de natură să influențeze sau să instige populația împotriva conducerii de stat și partid.
  • Or, persoana aflată în conflict sau în relații de adversitate cu organele statului comunist este acea persoană care avea opinii opuse celor ale regimului comunist totalitar și care a avut și îndrăzneala de a le exprima public, deschis, punându-se astfel în opoziție față de puterea comunistă, iar „persoana căzută sub puterea adversarului” este persoana aflată în opoziție față de puterea comunistă, care este arestată sau cercetată de organele statului tocmai pentru aceste opinii.
  • Pe cale de consecință, nu se poate reține că victima H (n.r. – Gheorghe Ursu) este o „persoana căzută sub puterea adversarului” atât timp cât opiniile sale despre regimul comunist și conducerea de stat și de partid nu au fost făcute publice, iar arestarea sa nu a fost dispusă de organele statului pentru opiniile pe care le-a consemnat în jurnalul său intim (așa cum s-a reținut anterior, victima a fost cercetată în stare de libertate pentru infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste, prevăzută de art. 166 din Codul penal), ci pentru o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, infracțiune recunoscută de victimă, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite la domiciliul său mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere.
  • Având în vedere cele anterior expuse, Înalta Curte constată că fapta pentru care inculpații D (n.r. – Vasile Hodiș) și E (n.r. – Marin Pîrvulescu) au fost trimiși în judecată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tratamente neomenoase, fiind astfel incidentă o cauză care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale, respectiv cauza prevăzută de dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală - fapta nu e prevăzută de legea penală.
  • Constatându-se deja incidența unei cauze care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale, este de prisos examinarea de către instanța de apel a celorlalte elemente de configurare a infracțiunii de tratamente neomenoase (elementul material al laturii obiective, urmarea imediată, legătura de cauzalitate, latura subiectivă), pentru care atât parchetul, cât și apelantele părți civile au făcut ample expuneri în motivele de apel, întrucât o astfel de analiză nu poate conduce la o altă finalitate”, se arată în motivarea Înaltei Curți.

Acuzațiile Parchetului General pentru Hodiș și Pîrvulescu

Inginerul Gheorghe Ursu a fost singurul care a avut „tupeul” să critice în gura mare decizia lui Nicolae Ceaușescu de a nu reconsolida clădirile din București care fuseseră afectate de cutremurul din 1977. Pe această temă, Gheorghe Ursu a adresat și o scrisoare deschisă postului Radio Europa Liberă.

Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.

Vasile Hodiș și Marin Pîrvulescu au fost ultimii doi torționari trimiși în judecată de Parchetul General. Procurorii au obținut condamnarea lui Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior la câte 20 de ani pentru infracțiuni contra umanității. Atât primul, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, cât și al doilea, fost șef al coloniei de muncă Periprava, au murit în pușcărie.

Quarterly Report - Editia 4

Ultima șansă de a pedepsi crimele Securității. Fiul disidentului Gheorghe Ursu: ”Am depus sute de documente”
Ultima șansă de a pedepsi crimele Securității. Fiul disidentului Gheorghe Ursu: ”Am depus sute de documente”
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și familia disidentului Gheorghe Ursu au formulat apel împotriva deciziei Curții de Apel de a rejudeca dosarul deschis pe numele torționarilor...
USR acuză PSD că are pe listele de consilieri dintr-o comună din Timiș doi traficanți de migranți
USR acuză PSD că are pe listele de consilieri dintr-o comună din Timiș doi traficanți de migranți
USR a transmis, joi, 23 mai, că pe listele PSD pentru Consiliul Local al localității timișene Dumbrăvița se află doi traficanţi de migranţi, condamnaţi definitiv. Totodată, USR cere...
#Gheorghe Ursu proces, #vasile hodis securitate, #Marin Parvulescu securitate, #achitare, #revizuire, #curtea de apel bucuresti , #justitie