În jur de 2,5 milioane de oameni locuiesc în București-Ilfov, în timp ce majoritatea orașelor de provincie continuă depopularea. Între Capitală și restul zonelor urbane din țară există deosebiri semnificative și nu doar demografice. Mai mult, între sectoarele bucureștene și comunele ilfovene sunt mari diferențe.
Sectoarele Bucureștiului arată ca niște orașe diferite, iar un indice relevant poate fi prețul pe metrul pătrat în domeniul imobiliar.
În centrul Capitalei sunt concentrate toate sectoarele. Destul de rapid ajungi din Sectorul 5 în Sectorul 6 sau din Sectorul 3 în Sectorul 2. Cu cât te îndepărtezi mai mult de zona centrală, cu atât mai mult poți remarca particularitățile fiecărei zone.
Sectorul 5, care cuprinde cartierele Rahova și Ferentari, încă se află cu mult în urma celorlalte, din punctul de vedere al dezvoltării. Nici în perioada comunistă nu s-a reușit ca dezechilibrele să fie ameliorate. După ‘89, mulți locuitori din Rahova și în special Ferentari au continuat să se confrunte cu probleme precum lipsa de curent electric și lipsa canalizării. Cele mai multe ghetouri din Capitală se află în aceste cartiere. Ce-i drept, în Sectorul 5 se simte că pășești încă din zona centrală.
La câțiva pași de Catedrala Mântuirii Neamului, de Parlamentul României și de Academia Română, locuitorii și turiștii pot delimita simplu Sectorul 5 după aspecte precum: clădirile în ruină, drumurile stricate, mizeria de pe străzi, mirosurile neplăcute și lipsa metroului.
La o plimbare la pas de la Academia Română, respectiv Palatul Bragadiru, pe Calea Rahovei, peisajul arată dezolant: Academia Română, imobil impozant, nefinalizat, arată precum o clădire abandonată și bântuită.
Fosta Fabrică de Bere Bragadiru (redenumită pe vremea comuniștilor Fabrica de Bere Rahova), o altă clădire impunătoare, împreună cu anexele sale, zace în paragină. Un peisaj trist, ce amintește de un oraș bombardat cu rachete.
Urmând linia de tramvai către „miezul” cartierului, se ajunge la tarabele de pe marginea drumului (Piața de Flori George Coșbuc). Acolo se află și o bijuterie arhitecturală care a trecut prin multe provocări de-a lungul timpului, fosta Bursă a Mărfurilor, utilizată în prezent ca spațiu pentru evenimente private. Tot în această clădire se află și un restaurant și sediul unor companii private.
Mai departe, multe clădiri lăsate în paragină - unele fără proprietari, altele subiect de litigii, ocupate legal sau ilegal. Multă mizerie, autoturisme parcate neregulamentar, mașini blocate în ambuteiaje, pe drumul cu o singură bandă pe sens, la pachet cu poluarea fonică.
Aaaaaaa Piedone?????
Am ințeles.
Alege-ți-l... Vezi tot
... Vezi tot