In diferendul dintre Google si China este vorba despre mult mai mult decat soarta unei singure, desi puternice, firme. Decizia companiei de a se retrage din China, daca guvernul nu isi schimba politica in ceea ce priveste cenzura, prevesteste inrautatirea relatiilor dintre SUA si Beijing.
Motivul pentru care cazul Google are o importanta atat de mare este ca el sugereaza ca premisa pe care si-au bazat SUA politicile fata de China dupa masacrul de la Tiananmen in 1989, ar putea fi gresita. SUA au acceptat - si chiar au primit cu bucurie - dezvoltarea Chinei intr-una dintre cele mai mari puteri economice, pentru ca americanii s-au convins ca deshiderea economica ar putea duce la liberalizarea politicilor chineze, comenteaza Financial Times.
Daca aceasta premisa se schimba, atunci s-ar putea schimba si politica americana fata de China. Acceptarea aparitiei unei economii asiatice gigant, dar care se transforma intr-o democratie, este una, iar sponsorizarea dezvoltarii unui stat totalitarist leninist, care ar putea fi singurul rival geopolitic al SUA, este cu totul altceva. Daca aceasta situatie este combinata cu somajul de doua cifre din America, pentru care este invnuita manipularea chineza a valutei, atunci avem si formula pentru o reactie anti-China.
Atat Bill Clinton cat si George W. Bush au crezut ca liberalizarea comertului si mai ales era informationala vor face ca schimbarea in ceea ce priveste China sa fie irezistibila. In timpul unei vizite in China, in 1998, Clinton afirma: "In aceasta era a informatiei globale, cand succesul economic se bazeaza pe idei, libertatea personala este esentiala pentru maretia oricarei natiuni." Un an mai tarziu, Bush aducea un argument similar: "Libertatea economica creeaza obiceiuri ale libertatii. Si obiceiurile libertatii creeaza asteptarile pentru democratie ... Faceti comert liber cu China si timpul va fi de partea noastra".
Cei doi presedinti reflectau ceea ce gandeau cei mai influenti analisti americani. Tom Friedman, editorialist al New York Times si autor al mai multor best-seller-uri despre globalizare, spunea franc: "China va avea o presa libera. Globalizarea va duce la asta". Robert Wright, unul dintre preferatii lui Clinton, era de parere ca daca Beijingul va bloca accesul la liber la Internet atunci "pretul va fi prabusirea economiei".
Pana acum, faptele nu s-au conformat teoriei. China a continuat cenzura atat in presa traditionala, cat si in new media, dar asta nu a dus nici pe departe la "prabusirea economiei". Din contra, China este acum cea de-a doua mare economie a lumii si cel mai mare exportator. Toata aceasta crestere economica nu are totusi niciun semn in ceea ce priveste schimbarile politice pe care le anticipau Bush si Clinton. Mai mult, guvernul chinez pare sa fie din ce in ce mai represiv. Liu Xiaobo, un disident chinez, a fost condamnat recent la 11 ani de inchisoare pentru ca s-a implicat intr-o miscare care milita pentru reforme democratice.
Decizia Google de a confrunta guvernul chinez este un semn prematur ca americanii s-au saturat sa se lupte cu autoritarismul chinez. Dar cele mai mari presiuni vor veni probil din partea politicienilor si nu de la afaceristi. Google este o companie neobisnuita intr-o industrie neobisnuit de politizata. Daca Google decide sa plece din China, atunci ea nu va fi urmata de o multime de multinationale, grabite sa faca acelasi lucru. Pentru cele mai multe companii, China este o piata prea mare si prea tentanta pentru a fi ignorata. In pofida Google, companiile vor pleda pentru continuarea afacerilor in China.
Pana la acest moment, administratia Obama si-a bazat demersurile pe simpla premisa care a guvernat politicile americane in raport cu China timp de o generatie. Discursul recent al lui Obama despre Asia a fost o declaratie clasica a acestei premise, completata cu asertiunea ritualica a sprijinului pe care SUA il acorda cresterii Chinei.
Totusi, dupa ce a fost cenzurat la televiziunea chineza in Shanghai si agresat erbal de un oficial chinez la discutiile despre clima de la Copenhaga, Barack Obama s-ar putea sa nu se mai simta atat de "apropiat" de Beijing. Un prim semn ca SUA isi schimba politica fata de China ar putea aparea in urmatoarele cateva luni, odata cu o decizie oficiala care eticheteaza Beijingul drept un "manipulator de valuta".
Un razboi comercial intre SUA si China nu este deloc binevenit. Ar putea sa trimita lumea inapoi in recesiune si sa injecteze tensiuni noi si periculoase in politica internationala. Daca acest lucru se va intampla, ambele parti sunt de invinuit. SUA aproape ca au vrut sa fie naive in ceea ce priveste legatura dintre comertul liber si democratie. De cealalta parte, chinezii au avut o atitudine provocatoare in ceea ce priveste valuta si drepturile omului. Daca partile isi doresc sa evite o "ciocnire", ar fi momentul sa schimbe ceva in politica lor.
1) VIZITA MEDICALA AMANUNTITA SI... Vezi tot