România, recidivistă în administrarea gropilor de gunoi. Problemele în cazul gestionării deșeurilor și iminența sancțiunilor UE

Miercuri, 22 Noiembrie 2023, ora 03:05
2313 citiri
România, recidivistă în administrarea gropilor de gunoi. Problemele în cazul gestionării deșeurilor și iminența sancțiunilor UE
Grafitti pe rampa de gunoi Pata Rât FOTO Wikipedia/Dan Perjovski CC BY-SA 4.0

Gropile de gunoi sunt considerate una dintre cele mai periculoase metode de depozitare a deșeurilor, cu efecte deosebit de grave atât asupra mediului, cât și asupra sănătății umane. În acest context, Uniunea Europeană și-a propus ca, până în anul 2035, să reducă semnificativ gropile de gunoi, țintind către o rată de îngropare a deșeurilor municipale de maximum 10%.

Deși unele țări europene au eliminat aproape complet această practică, România încă depozitează astfel mai bine de jumătate din deșeurile municipale. Din momentul aderării țării noastre la Uniunea Europeană, țara noastră nu a reușit, în pofida unor acțiuni legale repetate din partea Comisiei Europene, să închidă toate gropile de gunoi neconforme directivelor UE.

Dintr-un total de 68 de astfel de situri care funcționează în condiții care încalcă flagrant normele de colectare selectivă a deșeurilor, statul român încă e restant, în noiembrie 2023, cu închiderea a 31 de depozite industriale. În acest punct, România nu riscă doar sistări ale canalelor de încasare a fondurilor europene, ci și sancțiuni financiare ridicate.

Problema reorganizării sistemelor de gestionare a deșeurilor s-a pus din momentul aderării la UE. România avea obligația ca, până la 16 iulie 2009, să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație de funcționare.

Comisia Europeană a cerut României să respecte corect Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri și Directiva 2008/98/CE, cunoscută ca Directiva-cadru privind deșeurile. Aceste directive impun standarde stricte pentru gestionarea deșeurilor, cu scopul de a minimiza impactul negativ asupra sănătății umane și a mediului, inclusiv apei, solului și aerului. Directiva privind depozitele de deșeuri, în particular, cere ca numai deșeurile tratate să fie depozitate, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European și ale Planului de Acțiune pentru Poluare Zero, care vizează atingerea unei poluări zero în UE pentru protejarea sănătății publice și a neutralității climatice.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat în anul 2018 că România nu și-a respectat obligațiile cu privire la 68 de depozite de deșeuri, la momentul respectiv aceasta fiind a doua sesizare a Curții.

În primă instanță, într-o decizie din 15 octombrie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că deșeurile trebuie tratate eficient înainte de depozitare pentru a reduce impactul asupra mediului și sănătății. Această hotărâre a determinat Comisia Europeană să inițieze în 2015 un studiu privind depozitarea deșeurilor municipale solide nepericuloase netratate în statele membre.

Rezultatele studiului au arătat că în România există lacune semnificative în gestionarea deșeurilor, cu multe depozite lipsite de infrastructură adecvată și cu o majoritate a deșeurilor depozitate fără tratament prealabil. De asemenea, s-a constatat că depozitele de deșeuri din București nu respectă cerințele legislației UE, fiind lipsite de autorizații necesare conform Directivei-cadru privind Deșeurile și Directivei privind depozitele de deșeuri. În consecință, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere către statele membre implicate, oferind un termen de două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele.

Comisia a decis să readucă România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neconformitatea cu decizia Curții din 18 octombrie 2018. Acea hotărâre stabilise că România nu își îndeplinise obligațiile de închidere și reabilitare a gropilor de gunoi neautorizate până la data de 16 iulie 2009, identificând 68 de astfel de situri. La trei ani de la acest verdict, 42 dintre aceste gropi de gunoi rămăseseră deschise.

2021-2022, încă un proces și un raport rușinos de activitate de la Curtea de Conturi

Ministrul mediului, apelor și pădurilor în guvernele Cîțu și Ciucă, Tánczos Barna, a declarat în 2021, în pragul procesului cu Comisia Europeană că „este o lecție dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neașteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autoritățile europene au fost excesiv de îngăduitoare și ne-au acordat toate șansele posibile să ne îndeplinim obligațiile, asumate de țara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetățenii României trebuie să știe că Guvernul și Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancțiuni financiare să fie plătite de la Bugetul de Stat, adică din buzunarele lor. Aplicarea principiului ”poluatorul plătește” este singura soluție, așadar ne vom întoarce împotriva deținătorilor acestor depozite și îi vom trage la răspundere.

Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise și care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reușit să închidă, în 10 ani, doar șase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Cea mai gravă situație este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvență sau faliment și pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii și finalizării obligației de închidere de către statul român.”

În intervalul 10 ianuarie 2022 – 30 mai 2022, Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit axată pe conformitate, cu tema „Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe”, acoperind perioada 2015-2021. Aceste informații au fost furnizate de reprezentanții instituției și publicate de Europa Liberă. Scopul principal al acestei misiuni de audit a fost evaluarea posibilității declanșării unei proceduri de infringement împotriva României în legătură cu gestionarea depozitelor de deșeuri din marile orașe, precum și identificarea factorilor care contribuie la acest risc.

Raportul a subliniat în mod special problema deșeurilor din cauciuc, în special anvelopele auto, care reprezintă o sursă majoră de poluare. Se constată că multe dintre aceste deșeuri ajung direct în gropile de gunoi, fără a fi supuse reciclării. Conform concluziilor raportului, atât autoritățile centrale, cât și cele locale, au avut o abordare insuficientă și o monitorizare inadecvată a managementului deșeurilor. În consecință, a reapărut în urmă cu aproape doi ani riscul ca România să se confrunte cu noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza nerespectării normelor UE în ceea ce privește gropile de gunoi neconforme, colectarea amestecată, lipsa sortării și netratării adecvate a deșeurilor municipale.

Inspectorii Curții de Conturi au verificat activitatea instituțiilor centrale, dar și situații din teren, din șapte județe plus capitala: Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București, conform unui material detaliat de Europa Liberă România, în aprilie 2023.

Astfel, în Bihor, la depozitul de deșeuri din apropierea municipiului Oradea, aproximativ 85% din gunoaiele municipale erau depozitate fără tratare prealabilă, acestea conținând aproximativ 20% materiale reciclabile și 50% produse biodegradabile.

La depozitul de la Glina, județul Ilfov, unde ajung în special deșeurile din București, operațiunea de tratare a deșeurilor aplicată la fața locului este sortarea mecanică a deșeurilor municipale mixte colectate.

„Din cauza gradului ridicat de contaminare a gunoaielor colectate mixte, cantitatea de deșeuri sortate care pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 4%. Nu există nicio separare biologică sau stabilizare înainte de depozitarea deșeurilor”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

Tot în județul Ilfov, la Vidra, autorizația integrată de mediu pentru compania EcoSud „nu includea nici cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea deșeurilor și nici obligativitatea tratării tuturor deșeurilor intrate în depozit”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Una dintre situațiile cele mai grave este consemnată la depozitele de deșeuri din Chitila, din apropierea capitalei. Curtea de Conturi a notat în aprilie că la depozitul de la Chitila, deși 37% din deșeuri sunt tratate într-o stație de tratare, din cauza gradului ridicat de contaminare a deșeurilor colectate mixte, cantitatea de deșeuri sortate care pot fi trimise la reciclare reprezintă aproximativ 3% din cantitatea totală de deșeuri. „Un procent semnificativ de deșeuri (72,64%) nu este supus niciunui tratament”, se afirmă în raportul Curții de Conturi.

România a renunțat din comoditate la perspectiva utilizării fondurilor europene, alegând să apeleze la fonduri din bugetul de stat

Deși în decursul timpului au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele. Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv și, astfel, s-a ajuns la situația în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului, potrivit raportului Curții de Conturi.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț), au indicat datele raportului.

Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat și la plata anuală a acestei cote.

Cazul Pata Rât. Problemele sistemice ale gestionării deșeurilor de către autoritățile locale

Între 2024 și 2020, Uniunea Europeană a cheltuit 318,2 milioane de euro pe managementul deșeurilor în România, o mare parte a acestor fonduri folosită pentru închiderea unor gropi de gunoi neconforme, ca cea din Pata Rât, de la periferia Clujului, investigată în august 2023 de Deutsche Welle. Numai în Cluj, arată investigația, UE a investit, până în 2020 aproximativ 40 de milioane de euro în proiecte legate de deșeuri. Banii din aceste fonduri structurale erau meniți să creeze standarde egale de mediu și standarde egale de viață pe teritoriul UE.

Deutsche Welle a reliefat viața locuitorilor din apropierea gropii de gunoi de la periferia Clujului, care sunt expuși bolilor, aerului încărcat de miasme și care se confruntă deseori cu lipsa apei curate.

Pata Rât se afla pe lista gropilor de gunoi pe care România a fost somată să o închidă până în 2009, după aderare. Sub presiunea Comisiei Europene, autoritățile au început să o închidă abia în 2015, însă centrul de management al deșeurilor nu era finalizat, iar deșeurile netratate se aruncau într-o groapă nouă, temporară. A mai durat încă 5 ani până când vechea groapă a fost reabilitată și încă trei ani, până în aprilie 2023, până când noul centru a fost declarat complet funcțional.

Deși UE dorește ca până în 2035 să limiteze la 10% cantitatea de deșeuri municipale îngropate în pământ, în România, 51% din deșeuri au fost aruncate în gropi de gunoi în 2020. În țara noastră se află și cele mai multe gropi de gunoi de pe continent – peste 13.000 conform celor mai recente estimări, conform datelor prezentate de jurnaliștii Deutsche Welle.

În România, rata reciclării deșeurilor este de 14%, în comparație cu media europeană de 49%. Jurnaliștii Deutsche Welle au urmărit parcursul deșeurilor de la punctele de colectare începând. La Cluj există un sistem în care oamenii primesc bilete de autobuz în schimbul sticlelor din plastic, existând de asemenea și diferite și pubele diferite pentru tipuri de deșeuri. Cu toate acestea mașinile companiei de salubritate colectează cumulativ deșeurile de la ghene, cetățenii fiind astfel descurajați să colecteze selectiv.

Ultimele date și penalitățile cu care se confruntă România în prezent

În februarie 2022, Comisia Europeană a dat din nou în judecată România pentru nerespectarea obligației de a închide gropile de gunoi neconforme rămase încă în funcțiune. Comisia a solicitat Curții să impună României o amendă de 29.781 euro pe zi începând de la data pronunțării hotărârii și până la implementarea completă a deciziei din 2018, plus o sumă forfetară de 3.311 euro pe zi de la pronunțarea hotărârii din 2018 până la respectarea acesteia. În prima jumătate a anului 2023, România trebuia să închidă încă 42 de gropi de gunoi, dintre care șapte depozite de deșeuri municipale erau în februarie în faza avansată de închidere.

În mai 2023, Comisia Europeană a inițiat din nou o acțiune legală împotriva României pentru nerespectarea obligațiilor de închidere a gropilor de gunoi neconforme. Ca urmare, România a început să acumuleze penalități zilnice de peste 33.000 de euro până când va îndeplini aceste obligații de mediu, potrivit Greennews.ro.

Pe 20 noiembrie 2023, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a anunțat astfel că va aduce din nou în instanță statul român, cel mai probabil pe data de 14 decembrie, pe fondul neînchiderii a 31 de depozite industriale, potrivit unei declarații făcute în cadrul unei conferinţe de profil, de către Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

„Pe 14 decembrie, cel mai probabil, Curtea Europeană de Justiţie va condamna statul român într-o cauză legată de neînchiderea, neecologizarea unor depozite de deşeuri. Din lista celor 101 de depozite, în legătură cu care am fost condamnaţi deja în 2018, am reuşit să închidem doar o parte, iar astăzi când discutăm sunt încă 31 astfel de depozite industriale neecologizate. Acestea, din păcate, vor pune România în situaţia în care nu doar să fie condamnată, dar există un risc major să fim condamnaţi cu sancţiuni pecuniare. Adică, în loc să investim banii în şcoli, în grădiniţe, în drumuri şi în alte investiţii de care avem atât de mare nevoie, o să trebuiască să plătim amenzi şi penalităţi”, a susținut Mircea Fechet.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Samsung a lansat primul inel inteligent. Ce poate face Galaxy Ring și când va intra pe piață FOTO/VIDEO
Samsung a lansat primul inel inteligent. Ce poate face Galaxy Ring și când va intra pe piață FOTO/VIDEO
Compania Samsung lansează primul inel inteligent care promite funcţii de sănătate şi va fi comercializat în trei culori. Fără a lăsa jurnaliştii să-l fotografieze, Samsung a prezentat...
Renault dezvăluie modelul electric R5, inspirat din cea mai vândută mașină a sa din toate timpurile FOTO
Renault dezvăluie modelul electric R5, inspirat din cea mai vândută mașină a sa din toate timpurile FOTO
Renault a dezvăluit, la Salonul Auto Internaţional de la Geneva, mult aşteptatul model electric R5, inspirat direct de cel mai vândut vehicul al său în 1972, producătorul auto francez...
#groapa gunoi, #groapa de gunoi, #groapa gunoi Pata Rat, #groapa gunoi Glina, #directiva europeana, #Comisia Europeana, #Comisia Europeana infringement Romania , #deseuri