Nu există o listă la vedere cu întregul patrimoniu deținut de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. Dar „averea” RA APPS cuprinde sute de clădiri și terenuri în toată țara. Regia are în administrare palate, hoteluri și vile de lux dar și pierderi anuale de zeci de milioane de lei. RA APPS administrează un patrimoniu de peste 3,7 miliarde lei și are în jur de 2.000 de salariați.
Pentru a mai reduce cheltuielile de la buget, fosta Gospodărie de partid a PCR, RA APPS a beneficiat, în 2011, de o lege care îi permite să vândă din imobilele aflate în administrare. De atunci, RA APPS a reușit să vândă 357 de imobile pe care a strâns în jur de 100 de milioane de euro. Cea mai însemnată vânzare a fost un teren de 4100 mp, din strada Mircea Eliade, din București, adjudecat pentru suma de 13,6 milioane de euro (fără TVA), în decembrie anul trecut.
RA APPS „administrează, păstrează integritatea și protejează bunurile aparținând domeniului public al statului, destinate asigurării serviciilor publice de interes național (de reprezentare și protocol pentru Senat, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvern și Curtea Constituțională), a bunurilor destinate asigurării de servicii specifice pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanțele organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România și pentru personalul acestora, precum și a bunurilor aparținând domeniului privat al statului pe care le are in administrare.”
Dar presa a scris în nenumărate rânduri și de personae care ocupau locuințe RA APPS deși nu mai dețineau demnități publice.
Multe dintre imobilele aflate în administrarea Regiei sunt în paragină sau sunt învechite pentru că nu s-a mai investit în ele nimic. Cazarea în multe hoteluri deținute de RA APPS este ca o întoarcere în timp, pe vremea comunismului.
RA APPS este persoană juridică și funcționează pe baza de gestiune economică și autonomie financiară și mai are venituri și din încasarea taxelor pentru permisele de conducere, a certificatelor de înmatriculare și a autorizațiilor de circulație provizorie.
Regia cuprinde trei sucursale la sinaia, la Neptun, la Cluj-Napoca, Triumf (care cuprinde și Scroviștea) și Sucursala pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar din București.
Dar RA APPS se ocupă și de chestiuni mai lumești. Doar în anul 2020 a avut un contract (între SGG ca beneficiar și RA APPS prin Hotelul Triumf), în valoare de 1,146 milioane lei „cu posibilitate de suplimentare” pentru „a) Asigurarea tratațiilor (gustări, produse de patiserie, de cofetărie, apă, cafea, băuturi răcoritoare și altele) în limitele maxime (…) pentru unele acțiuni cu caracter specific organizare la inițiativa Prim-Ministrului, Viceprim-Ministrului, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Secretarului General și Secretarul General Adjunct al Guvernului, precum și de ceilalți demnitari (secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat) în cadrul întrunirilor pentru organizare evenimente, analize diverse, ședințe pregătitoare ale agendei de lucru, comandamente speciale, videoconferințe (…) b) Asigurarea tratațiilor (cheltuieli cu masa) pentru ședințele de guvern ce au loc la Palatul Victoria (…), c) Asigurarea tratațiilor pentru protocolul lunar al cabinetelor (…), d) (…) mese oficiale și cocteiluri (…), e) Asigurarea preparării de mese calde, gustări reci și produse de patisserie – cofetărie angajaților beneficiarului, ziariștilor din mass-media acreditați la Guvern, participanți la ședințele de briefing (…).”
Conducerea RA APPS este asigurată de un consiliu de administrație format din cinci persoane, și se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului.
Marius Grăjdan este președintele Consiliului de Administrație și directorul general al RA APPS din 2015. Grăjdan a fost director tehnic al Regiei şi a devenit director general după ce predecesorul său, Gabriel Surdu a fost suspendat din funcţie. Surdu a fost arestat și apoi condamnat fiindcă ceruse şefului CJ Buzău de atunci, să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro.
De Marius Grăjdan s-a auzit prima oară în 2015 când, romaniacurata.ro scria despre reținerea de către DNA a colonelului STS Ştefan Enache, detaşat de la UM 02999 la Secretariatul General al Guvernului. Ştefan Enache ceruse unei persoane o șpagă ca să intervină la directorul RA APPS, Marius Grăjdan. Denunţătorul era interesat să câştige la licitaţie un imobil din Bucureşti la un preţ mult subevaluat.
În 2017, soția directorului general, Vasilica Grăjdan a fost angajată la Transgaz (companie aflată tot sub autoritatea SGG) în funcția de director la Direcția de planificare și organizare resurse. Șeful Vasilicăi. Ion Sterian, directorul general a Transgaz, a lucrat și el la RA APPS. Astfel, Marius Grăjdan este fostul superior ierarhic al lui Sterian, angajatorul Vasilicăi.
În prezent, Vasilica Grăjdan luceraza la tot Transgaz și este administrator al Eurotransgaz SRL (compania Transgaz-ului din Republica Moldova).
În timp ce multe imobile din patrimonial RA APPS stau să se dărâme, în 2019, pentru a se pune bine cu mai marii țării, Grăjdan aproba investiții de 600 mii euro în vilele de protocol din Neptun folosite de Dragnea și Tăriceanu. Banii au fost băgați în piscine, plajă cu piatră care nu se încălzește la soare și jacuzzi.
Cu trei săptămâni înainte ca Liviu Dragnea sa fie condamnat definitiv la închisoare, RAAPPS atribuia un contract de pază pentru niște obiective din patrimoniu său firmei Europrotect Security. Firma, cu sediul în Alexandria, era controlată de apropiați ai lui Stefan Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea. Valoarea serviciilor a fost de peste de 3,3 milioane lei fara TVA.
Colac peste pupăză, parlamentul vrea să lase RA APPS și fără terenul de la Romexpo pe care Iulian Dascălu vrea să construiască un mall.
Marius Grăjdan câștigă peste 20 mii lei pe lună de la RA APPS.
Laura Raluca Alina Dragotă este de ani buni administrator la RA APPS. Dna Dragotă a trecut, de-a lungul carierei sale, prin vreo zece CA-uri (inclusiv Transgaz - aflată tot sub autoritatea SGG).
De la terminarea studiilor, în 2004, a început să lucreze în Ministerul de Finanțe unde acum ocupă funcția de consilier superior. Anul trecut, dna Dragotă a fost și director general adjunct - Directia Generala Politic Publice, strategii si control intern managerial din cadrul SGG.
De la SGG, Dragotă a plecat cu scandal după ce, așa cum susține ziarul Bursa, „ Ştefan Jicol, directorul general al Direcţiei Generale Politici Publice şi Control Intern Managerial şi coordonator al Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru SGG, s-a constituit drept avertizor de integritate şi a acuzat-o pe Dragotă de mai multe nereguli în activitatea de la SGG.”
Tot ziarul Bursa scria că „Laura Dragotă a fost protejata lui Codrin Ştefănescu în perioada 2015-2019 căruia îi aranja inclusiv diverse nevoi locative la RA APPS, ea fiind membru CA RA APPS din octombrie 2015. Cunoscută ca foarte bună combinatoare în zona guvernanţă şi foarte utilă PSD, a stat pe cabinetul secretarului de stat Florin Iura până la căderea guvernului Dăncilă în noiembrie 2019, intrând apoi pe cabinetul secretarului de stat Gheorghe Pecingină, care a venit la PNL de la ALDE şi mai înainte de la PSD. Din 15 martie 2021 a fost detaşată în SGG, cu exercitare temporară, fără concurs, de pe funcţia de execuţie din Ministerul Finanţelor la SGG ca director general adjunct al Direcţiei Generale Politici Publice şi Control Intern Managerial (DGPPSCIM)."
Laura Raluca Alina Dragotă este soția lui Marius Cătălin Dragotă, ofițer pensionar MAI. În 2012, comisarul șef Marius Dragota a fost împuternicit să ocupe funcția de șef al Poliției Capitalei. Anterior, el a fusese detașat la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI). După trei luni, Dragotă și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Capitalei invocând motive personale. În prezent, fostul ofițer MAI este director executiv la firma Niro Group Niro Investments SA și membru în CA-ul firmei Overland Guard SRL (firma care pazeste Complexul Comercial Dragonul Roșu). Ambele companii sunt patronate de omul de afaceri Nicolae Dumitru, condamnat definitive în dosarul „Microsoft”.
Niculae Teodorescu este membru CA al RA APPS și director în cadrul SGG de mai bine de 12 ani. El a mai trecut și prin CA-urile CFR SA, Transelectrica (companie aflată tot sub autoritatea SGG), membru comitet director din Compania Națională Antidoping (aflată tot sub autoritatea SGG), membru în comisia de examinare din Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Soția lui Teodorescu, Silvia a lucrat la AVAS și la Senat, iar nora Carolina lucrează la Ministerul Muncii.
Horia Marian Gâmbuțeanu este inginer diplomat în domeniul autovehicule rutiere. Sau cel puțin așa se laudă el. Până să ajungă membru în CA al RA APPS, Gâmbuțeanu a lucrat la Prima TV, la Kanal D, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și la Secretariatul General al Guvernului (SGG).
În 2017, numirea lui Gâbuțeanu, alături de alți sinecuriști, în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a provocat indignare. Inclusiv Fondul Proprietatea (acționar al Hidroelectrica) a criticat Ministerul Energiei pentru propunerile nepotrivite profesional.
Gâmbuțeanu mai este salariat la Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Dragoș Condrea este jurist și cel de-al cincilea administrator al RA APPS. Condrea este cunoscut pentru că a lucrat ca șef birou juridic și consilier juridic la Bancorex de unde, în 1996, a obținut un credit de 13.300 USD pe care nimeni nu știe dacă l-a mai returnat vreodată.
Dar asta este mai puțin important căci Condrea are o activitate de peste 20 de ani în guvernele României. Și asta pe propriile puteri pentru că CNSAS a decis în 2007 că Dragoș Condrea nu a fost agent/colaborator al poliției politice comuniste. Despre cele necomuniste nu știm nimic, cum nu știm ce s-a întâmplat cu creditul de la Bancorex.
Dar știm că la sfârșitul lui 2020, prim-ministrului interimar Nicolae Ciucă l-a numit secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Noroc care nu s-a mai abătut asupra sa la ultima înscăunare a prim-ministrului.
Cum ziceam, Condrea, poreclit „Nemuritorul”, lucrează la Palatul Victoria din 2002. În toți acești ani el a schimbat vreo 13 premieri și a ocupat mai multe poziții: din 2002, până în 2003, a activat ca director al Direcției de Combatere a Corupției și Prevenirea Criminalității Organizate din cadrul Corpului de Control al Prim-Ministrului Adrian Năstase; în perioada 2003-2004 a devenit director al Direcției Juridice a Corpului de Control al Guvernului; între 2004 și 2009, a fost director general al Direcției Generale Juridice din Cancelaria Prim-Ministrului, după care a lucrat ca și consilier personal al ministrului Sănătății și ca director al Direcției Juridice a Ministrului Sănătății; din 2009, până în 2020, a lucrat ca director al Direcției Juridice a Secretariatului General al Guvernului.
Pentru bani de buzunar, Dragoș Condrea a mai fost membru în CA al Companiei Naționale de Investiții și al Monitorului Oficial, membru AGA al Transelectrica și membru CD al Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor.
Dragoș Condrea are și neamuri bine puse. El este cumnatul lui Ilie Iulian Dragomir, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Iulian Dragomir este poreclit “judecătorul cu nașul în suflet”, după ce presa a publicat stenograma unei convorbiri telefonice purtată de magistrat cu fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar.
Yanka, soția lui Condrea și sora lui Dragomir, lucrează la BNR. Soții Condrea i-au donat lui Dragomir, în 2018, suma de 20 mii euro, în 2019, suma de 35 mii euro, iar în 2021 l-au împrumutat cu 75 mii lei.
Cumnata lui Condrea, Simona Elena Dragomir, soția judecătorului Iulian Dragomir, a lucrat și ea, pe vremea lui Boc, la SGG, în funcția de consilier principal. După mai multe funcții la stat, dna Dragomir a aterizat în Ministerul Economiei. Presa a scris despre familia Dragomir că ar fi fost apropiată de Dorin Cocoș și Elena Udrea.
O piesă de bază a RA APPS este și Zișan Lăbușcă (fostă Artem), director executiv al Directiei Relatii Externe si Comerciale din 2008, cu puteri de director coordonator S.R.P. SINAIA.
Probabil așa se explică și contractul pe care l-a avut, acum câțiva ani, firma European Protection Service SRL. Firma de protecție și gardă, patronată de soțul dnei Zișan, generalul în rezervă Ionuț Dorin Lăbușcă, a asigurat paza Hotelului Mara din Sinaia, obiectiv aflat în patrimoniu RA APPS. De altfel, firma dlui general a mai beneficiat și de alte contracte cu statul.
Neavând un CV public așa cum este normal, o vom descrie pe dna Zișan după ce spune lumea. Născută în Tulcea, Zișan Artem a lucrat în orașul natal și pe Litoral în domeniul restaurantelor. Apoi a lucrat ca director de protocol al Phoenicia Grand Hotel, patronat de Mohammad Murad.
Ca o coincidență, Murad și-a băgat în portofoliu și Hotelul Forum din Costinești pe când directorul BTT (proprietarul hotelului) era Narciz Apas, sora Zișanei Artem.
Narciz Apas (acum pe nume Narciz Rovența), împreună cu fiul doamnei Lăbușcă de la RA APPS, Alexandru Artem lucrează în prezent la Autoritatea Electorală Permanentă pe funcțiile de director, respectiv șef serviciu.
În 2003, presa scria că cei doi au pus umărul la devalizarea stațiunii Neptun, printr-o firmă paravan pe care au cedat-o șefei de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc.
Pentru a completa CV-ul dnei Zișan, presa a mai scris că folosește în interes personal imobilele RA APPS din Sinaia.
Personaje pitorești sunt și cei doi directori de sucursale impuși de PNL în 2020.
Virgil Adrian Suvac, consilier local PNL Sectorul 1 și anterior simplu angajat al sucursalei, a devenit directorul Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (SAIFI) luând locul longevivului Ion Boblea (înțepenit 20 de ani în funcție).
SAIFI este cea mai importantă sucursală din RA APPS cu un patrimoniu de vreo 700 de milioane de euro. SAIFI administrează toate imobilele statului, vilele pentru demnitari, ambasade, spații comerciale.
Celălalt este Ovidiu Valeriu Florian, directorul Sucursalei pentru Reprezentare și Protocol Victoria Cluj-Napoca.
Florian este consilier local la Cluj-Napoca și vicepreședinte al PNL Cluj.
Numele lui Florian, zis și „Motanul”, apare într-un dosar penal care a dus la condamnarea fostului președinte al Consiliului Județean Cluj și președinte al PNL Cluj, Horea Uioreanu.
Un document al DNA, publicat de presa locală, arăta că o firmă a consilierului local Ovidiu Florian urma să primească o serie de contracte: „Se mai reține din datele cauzei faptul că, în perioada următoare, instituția județeană va aloca către societatea Dafo Logistic SRL, deținută de consilierul local Florian Ovidiu Valeriu, a unor contracte de proiectare a unor lucrări la nivelul societății Univers T, deținută de CJ Cluj, atribuirea urmând a se face direct, fără concurență, în schimbul a unor foloase pe care numitul Florian Ovidiu Valeriu le-a promis președintelui CJ Cluj și care vor fi remise prin intermediul unuia din apropiații acestuia”.
Fostul consilier al președintelui suspendat al CJ, Horea Uioreanu, Răzvan Pop, martor în dosar, a declarant procurorilor că „În septembrie 2013 şi apoi la data de 1 noiembrie 2013, Ovidiu Florian m-a căutat şi mi-a dat suma totală de 1.500 de euro. Banii erau conveniţi ca şi comision pentru acordare către firma Dafo Logistic a contractului pentru proiectarea amfiteatrului de la Univers T. Discuţiile le-a purtat Florian, direct cu preşedintele. Eu doar am fost căutat pentru primirea banilor. În prezent, Ovidiu Florian se află în negocieri cu CJ Cluj pentru obţinerea contractului Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic pentru proiectul Unitatea Specială de Aviaţie, pentru care s-au alocat 15.000 de euro.”
Conform presei locale, tot Răzvan Pop, a oferit detalii procurorilor DNA și despre o mită de 500.000 de euro, pe care Florian, ar fi negociat-o pentru construirea unui magazin Kaufland, în zona Iulius Mall.
Pe lângă Dafo Logistic SRL, Florian mai este acționar în firmele N&D International SRL, Zorilor Restaurant SRL, Arh Consult Solution SRL și Telemax SRL.