Sindicatul Specialiştilor Muzeului Naţional de Artă al României a lansat luni, 5 august, alături de Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia, acuzații de dezinformare în cazul hărțuirii angajaților MNAR de către directorul Călin-Alexiu Stegerean, care s-ar apăra folosind informații incomplete.
Cele 7 memorii trimise la Ministerul Culturii de către angajații MNAR și ignorate până la scandalul hărțuirii studentelor de către profesorul SNSPA Alfred Bulai, fac în continuare valuri.
Sindicaliștii contrazic informațiile transmise de minister, dar și de un comunicat lansat de muzeu fără a fi semnat de directorul acestuia, Călin Stegerean, acuzat de hărțuire morală de către angajați.
Unul dintre memoriile trimise de angajații nemulțumiți includea acuzația că directorul muzeului ar fi oferit unei angajate o banană într-un plic negru. Celelalte includ diverse acuzații care îl prezintă pe Stegerean ca un șef de coșmar.
Ministerul Culturii a anunțat că va trimite Corpul de Control la MNAR pentru a verifica situația. Una dintre acuzațiile aduse directorului este că a încercat să interzică angajaților să se plângă unor foruri superioare cu privire la condițiile de muncă.
În comunicatul de presă al MNAR din data de 2 august 2024 se afirmă faptul că:
1. "Readucerea în discuţie în spaţiul public a sesizărilor soluţionate deja în luna mai 2024 se înscrie în situaţia prezentată în şedinţa Consiliului de Administraţie al MNAR din data de 30 iulie 2024 de către directorul general despre demersurile unor angajaţi MNAR de mutare a problemelor interne în spaţiul public, cu interes în denigrarea conducerii muzeului. Aceste demersuri se fac cu încălcarea contractului colectiv de muncă la nivel de instituţie care prevede obligaţia ca părţile să se consulte şi să se informeze reciproc în toate situaţiile referitoare la relaţiile de muncă."
Actele de hărţuire sesizate de angajaţii MNAR nu au fost soluţionate. În urma şedinţelor de mediere, care s-au încheiat cu un proces verbal semnat de directorul general şi de participanţi, situaţia era sub monitorizarea părţilor pe o perioadă de şase luni. Însă, la nici o lună de la mediere, directorul general a reînceput comportamentul abuziv prin exercitarea de acţiuni de hărţuire, exact precum cele sesizate în memoriile depuse atât la consilierul de etică al muzeului, cât şi la Ministerul Culturii. În acest sens, angajaţii din cadrul Secţiei Educaţie, Comunicare şi Proiecte Culturale au semnalat, printr-un un email comun (către directorul general MNAR, consilierul de etică şi toţi semnatarii procesului verbal de mediere) faptul că este necesar să fie respectate condiţiile stipulate şi asumate mutual de părţi în procesul verbal de mediere.
Totodată, menţionăm faptul că semnatarii memoriilor au reuşit după insistenţe din partea Federaţiei Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia să li se permită să fie asistaţi la mediere de avocatul acesteia. În prima fază, directorul MNAR a refuzat ca medierile să se facă în prezenţa avocatului.
De reţinut este faptul că în timpul Consiliului de administraţie din data de 30 iulie 2024, directorul general al MNAR a încercat să interzică angajaţilor instituţiei să se adreseze forurilor superioare pentru a semnala abuzuri sau alte disfuncţionalităţi din cadru muzeului. Propunerea, de altfel, nelegală a fost respinsă de către membri consiliului de administraţie.
2. "În luna iunie 2024 Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a realizat un control la MNAR în cadrul căruia nu au fost semnalate aspecte legate de încălcarea legislaţiei muncii."
În acest caz Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia, aşa cum a afirmat în comunicatul din data de 2 august, a sesizat deja instituţiile abilitate de faptul că Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a oferit răspunsuri evazive şi neclare la speţele sesizate, răspunsuri care nu respectă legislaţia în vigoare.
3. Un alt aspect pe care dorim să îl clarificăm se regăseşte în comunicatul de presă al Ministerului Culturii, în care se menţionează faptul că după primirea celor şapte memorii, din data de 19 aprilie 2024, acesta a trimis către Muzeul Naţional de Artă o solicitare în care se cerea un punct de vedere, în condiţiile în care, semnatarii memoriilor nu au primit niciun răspuns la sesizări, nici măcar o informare că s-a cerut un punct de vedere din partea muzeului. Mai mult, ne îngrijorează faptul că Ministerul Culturii, aşa cum reiese din comunicat, a considerat situaţia rezolvată, luând în calcul doar opinia directorului general al MNAR, indicat în memorii drept cel care exercita asupra angajaţilor fapte de hărţuire la locul de muncă.
În intervenţiile din presă ale directorului general al MNAR, acesta prezintă, ca de obicei, situaţia trunchiat pentru a îi fi favorabilă. Astfel, angajaţii care nu au participat, sau cum menţionează dumnealui "nu s-au prezentat" la şedinţa de mediere erau - în zilele stabilite chiar de către conducerea MNAR pentru organizarea medierilor - în concediu medical, iar la revenire s-a cerut reluarea procesului. Unul dintre angajaţi a solicitat, la reluarea activităţii, participarea la şedinţa de mediere, însă i-a fost refuzat acest lucru. Amintim faptul că angajatul a lucrat o bună perioadă de timp în secretariat, în contact direct cu directorul general, fiind supus constant unui mediu extrem de stresant, iar concediul medical fiind recomandat de către medicul specialist tocmai pentru stres cronic.
4. Este îngrijorător faptul că acel comunicat de presă trimis din partea Muzeului Naţional de Artă al României în data de 2 august 2024 nu a fost semnat de către directorul general, domnul Călin-Alexiu Stegerean, dat fiind că memoriile de hărţuire morală la locul de muncă au fost adresate direct dânsului şi nu instituţiei.
Ţinând cont de cele menţionate mai sus, Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia trage un semnal de alarmă şi solicită instituţiilor abilitate tratarea cu seriozitate şi rezolvarea conform legislaţiei în vigoare, a acestor probleme, care nu sunt izolate în sistemul muzeal.