Dosarul Rodipet al milionarului Hassan Awdi, clasat după 16 ani. DIICOT: „Acuzațiile, de o manieră generală” DOCUMENTE

Procurorii DIICOT au clasat după mai bine de 16 ani Dosarul Rodipet, pe data de 12 decembrie 2022, anchetă deschisă în 2006 împotriva omului de afaceri libanez Hassan Awdi, care acum se pregătește să ceară noi despăgubiri din partea României, de sute de milioane de euro, pe rolul instanțelor internaționale.

Libanezul a obținut în anul 2015 despăgubiri de peste 30 de milioane de euro de la Statul Român pentru privatizarea eșuată a Rodipet, cu privire la care ancheta stătea din 2006 în fișetele DIICOT.

Magistrații de la Curtea Internațională de Arbitraj pentru Disputele în Investiții (n.r. – International Center for Settlement of Investment Disputes, ICSID) i-au dat dreptate lui Awdi și au considerat că Statul Român nu și-a respectat angajamentele față de investitorul libanez în ceea ce privește afacerea Rodipet.

Ca model de business, Rodipet și CFR Mesagerie erau „fețe” ale aceleiași monede: rețeaua de difuzare a presei urma să fie alimentată cu ajutorul celei de-a doua entități.

Hassan Awdi susține că s-a înțeles cu Statul să preia cele două companii și să investească în ele, dar cu anumite concesii: costuri mici de distribuție în privința CFR Mesagerie și concesionarea terenurilor de sub imobilele Rodipet pe 49 de ani.

Libanezul susține că a preluat ambele companii de la Stat perfect legal, dar că autoritățile l-au păcălit, iar firmele de insolvență l-au furat.

Procurorii DIICOT recunosc că acuzațiile sunt „de o manieră generală”

În prezent, Hassan Awdi a primit de la DIICOT, pe data de 12 decembrie 2022, Ordonanța de clasare a tuturor acuzațiilor pe care procurorii i le-au adus în Dosarul Rodipet începând cu anul 2006. (vezi facsimil la sfârșitul articolului)

Printre cele mai grave erau faptele de constituire de grup infracțional și evaziune fiscală, despre care procurorii spun, după 17 ani, că nu sunt prevăzute de legea penală.

Astfel, Dosarul Rodipet a fost clasat nu neapărat că ar fi intervenit prescripția, ci pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, așa cum reține procurorul în documentul citat când indică temeiul soluției, adică art. 16 aliniat 1, litera b.

„Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: (…) b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

Iată ce reține procurorul care a dispus clasarea tuturor acuzațiilor din Dosarul Rodipet prin Ordonanța din 12.12.2022 în dosarul 390/DP/2006:

• „Se constată că în cauză nu există probe care să conducă la concluzia dincolo de orice dubiu rezonabil privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, motiv pentru care se ca dispune clasarea în temeiul art. 16 alin. 1 litera b) față de Awdi Hassan, Awdi Mehdi, Baaklini Said, Bassam Istanbouly (…).
• Reținem că în raportul de expertiză (obiectivul nr. 16) s-a arătat că acest contract „nu a fost în evidențele contabile (…) cauzând un prejudiciu (…) prejudiciu pe care nu îl putem determina la data prezentei din cauza lipsei informațiilor și datelor privind sumele datorate și plătite către autoritățile locale pentru terenuri și chioșcuri”.
• Or, reținând că infracțiunea de evaziune fiscală este o infracțiune de prejudiciu, lipsa acestuia conduce la neîndeplinirea condițiilor de tipicitate ale acestei infracțiuni. În atare condiții, se va dispune clasarea în temeiul art. 16 alin. 1 litera b).
• Cu privire la acuzația de (…) „rostogolire” a creanțelor existente între firmele controlate în vederea ascunderii bunului ori a sursei impozabile (…) din dispozițiile lui Awdi Hassan (…) reținem că, potrivit considerentelor ordonanței, scopul acestor contracte nu a fost acela de a diminua obligațiile fiscale datorate statului (infracţiunea de evaziune fiscală având ca formă de vinovăție intenția directă calificată prin scop), ci de stingere a sumelor pretins datorate societății Network Press Concept SA.
• Or, în lipsa unor consecințe fiscale (prejudiciu), nu poate fi reținută comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.
• În cauză, probatoriul administrat nu conține probe din care să rezulte în mod neechivoc consensul între Awdi Hassan, Bădeanu Iordan, Awdi Mehdi, Istanbouly Bassam (…) în sensul de a-și alătura eforturile pentru a se constitui în grupare, a se supune unei discipline și a acționa potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului infracțional.
• De altfel, nici acuzația privind comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat nu a fost expusă punctual, cu privire la fiecare dintre suspecți (constând în acțiunile fiecăruia dintre inculpați ce ar putea fi circumscrise noțiunilor de inițiere/constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, precum și modalitatea de funcționare, practicile, regulile de acțiune și eventualele roluri îndeplinite de fiecare dintre membri), ci într-o manieră generală, prin raportare exclusiv la infracțiunile ce au intrat în scopul grupului.
• Or, chiar în ipoteza întrunirii condițiilor necesare pentru tragerea la răspundere pentru comiterea infracțiunilor ce au intrat în scopul grupului, în sarcina autorilor acestora nu mai poate fi reținută și infracţiunea de constituire de grup infracțional organizat, întrucât aceasta nu poate fi dedusă doar din pretinsa participare la săvârșirea infracțiunilor ce au reprezentat chiar scopul grupări și nici nu poate fi echivalată cu acesta (…)
• În atare condiții, în temeiul art. 16 aliniatul 1 litera b) CPP se va dispune clasarea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat”, se arată în Ordonanța de clasare.

Reacția lui Awdi: O voi acționa în penal pe procuroarea Giorgiana Hosu

Hassan Awdi a pus la dispoziția Ziare.com documentul integral al DIICOT prin care s-a dispus clasarea cu privire la acuzațiile din Dosarul Rodipet.

Omul de afaceri spune că va face plângere penală împotriva procuroarei care a instrumentat Dosarul Rodipet, adică împotriva fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu.

• „În sfârșit dosarul fabricat de Giorgiana Hosu și mafia ei a fost închis, după ce România a pierdut la ICSID și CEDO. În curând mă voi adresa ICSID pentru a fi compensat cu privire la cele 134 de proprietăți pe care le-am pierdut și pentru Dosarul CFR Mesagerie.
• Eu am câștigat pe rolul ICSID dosarul Rodipet și am obținut despăgubiri de peste 30 de milioane de euro din partea statului român. 12 milioane despăgubiri pentru mine, 19 milioane bani pentru avocați.
• Am câștigat și la CEDO pentru ancheta Rodipet și România a plătit 6 milioane de euro. Între timp, 13 lichidatori judiciari și 7 judecători sindici (din care 4 au fost condamnați pentru corupţie) m-au lăsat fără proprietăți în valoare de 800 de milioane de euro.
• Acum vreau să deschid în România un proces penal împotriva procuroarei Giorgiana Hosu, a lui Remus Borza și a judecătoarei Elena Rovența pentru că mi-au distrus compania.
• De asemenea, vreau să deschid procese civile împotriva celor 13 lichidatori și a celor 7 judecători, pentru ca abuzurile lor să fie dovedite și să vedem unde sunt banii și bunurile”, a declarat Hassan Awdi pentru Ziare.com.

Povestea Dosarului Rodipet: cum l-a păcălit Statul pe Hassan Awdi

Hassan Awdi a fost băgat „între coperți” de procurorii DIICOT atât pentru afacerea Rodipet, cât și pentru CFR Mesagerie, dar numai acest din urmă dosar a ajuns pe masa judecătorilor și a fost soluționat definitiv cu o condamnare de 8 ani de închisoare în 2014, în timp ce primul a rămas la parchet din 2006.

Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Hassan Awdi, în esență, că a preluat CFR Mesagerie, iar apoi i-a vândut activele, bucată cu bucată, printr-un sistem tip suveică, mai multor firme pe care le controla. În privința Rodipet, ancheta procurorilor DIICOT a stagnat.

Awdi prezintă o versiune diferită față de cea a DIICOT, anume că Statul nu și-a respectat promisiunile nici în privința CFR Mesagerie, nici în privința Rodipet.

În cazul CFR Mesagerie, Hassan Awdi susține că nu știa de încheierea unui protocol între această entitate și CFR Călători, în baza căruia ultima „pompa” bani grei în prima pentru a o menține pe „linia de plutire”.

Protocolul era reînnoit de acte adiționale. Chiar înainte ca CFR Mesagerie să fie preluată de Hassan Awdi, între cele două companii a fost încheiat „Actul Adițional nr.12” (facsimil) care prevedea că Protocolul rămâne în vigoare până la preluarea CFR Mesagerie de către un investitor.

Un alt aspect despre care Awdi susține că nu i-a fost adus la cunoștință este numărul de angajați: în loc de 600, libanezul ar fi găsit 900. Neputând face față costurilor, compania a intrat în insolvență, și a ajuns în mâinile lichidatorului Remus Borza.

Concret, Awdi îl acuză pe Borza că i-ar fi vândut la preț de nimic (n.r. – 2.000-5.000 de lei) 170 de vagoane. La rândul său, Borza susține contrariul: că în 2006, când a fost numit administrator, la CFR Mesagerie nu mai exista niciun vagon, le înstrăinase libanezul.

Numai că dintr-un denunț depus la DNA de avocatul Mihail Clătici, fost angajat al lui Remus Borza, rezultă că în 2010 a fost vândut la fier vechi un astfel de vagon, despre care fostul său șef susține că nu le-a mai găsit la CFR Mesagerie în 2006:

„În 2010 i-am spus domului Borza că avem un vagon (n.r. – ale CFR Mesagerie) în stația CFR Sighișoara, dar acesta mi-a spus să am răbdare, că avem vagoane și în alte locații”.

La rândul său, Remus Borza se apără: „Evident că ce spun eu e adevărat. Nu am avut nici o osie de vagon, darămite un vagon întreg pe CFR Mesagerie. Nu are rost să comentez elucubrații. Awdi le pusese pe numele altor firme din grupul lui”, declara Remus Borza.

Fost șef DIICOT: „Unui alt procuror i-ar lua 12 luni să înțeleagă dosarul”

În anul 2016, fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu a fost întrebat, la „aniversarea” a 10 ani a Dosarului Rodipet în sertarele procurorilor, de ce stagnează ancheta și când va fi trimisă cauza pe masa judecătorilor.

Iată ce declara șeful de atunci al DIICOT:

„Dosarul este un dosar aproape la fel de mare ca Rompetrol. Din nefericire, se află la același procuror care instrumentează și celălalt dosar. E foarte greu în acest moment să încerci să dai acest dosar la alt procuror pentru că i-ar lua cel puțin 12-18 luni să-l înțeleagă. S-a dorit inițial efectuarea unei noi expertize, s-a renunțat idee pentru că ne-am tras ceea ce ne interesa din expertiza care s-a efectuat acum câțiva ani. Se lucrează în acest dosar, urmează să fie pusă în mișcare acțiunea penală în perioada următoare. În limita timpului pe care procurorul îl va avea pentru că dosarul Rompetrol… e adevărat că fiecare dosar e important. O să vedem (n.r. – dacă rechizitoriul va fi finalizat anul în 2016). Ceea ce vă pot spune e că în perioada următoare se va pune în mișcare acțiunea penală”, a declarat Daniel Horodniceanu.

Noi reguli privind reducerea poluării în UE. Cetățenii afectați de calitatea aerului vor putea fi despăgubiți

Parlamentul European a adoptat miercuri, 24 aprilie, acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu ţările UE privind noi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în UE, astfel încât...

Despăgubiri de milioane de dolari pentru victimele medicului Nassar

Departamentul american de Justiţie a ajuns la un acord pentru plata a 138,7 milioane de dolari în procesul civil cu sutele de victime ale fostului medic al Federaţiei americane de gimnastică,...