Dincolo de Hexi Pharma, cine sunt ucigasii tacuti din spitale

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 31 Mai 2016, ora 07:56
12389 citiri
Dincolo de Hexi Pharma, cine sunt ucigasii tacuti din spitale

Tragedia de la Colectiv si apoi scandalul Hexi Pharma au adus in prim plan un subiect nu neaparat nou, dar mai degraba ignorat de interesul public - infectiile intraspitalicesti, responsabile pentru multa suferinta si multe vieti pierdute.

Nu stim cate. Numarul real al victimelor bacterilor din spitale, ai acestor ucigasi tacuti, este necunoscut, tocmai pentru ca insasi dimensiunea fenomenului este de fapt foarte putin cunoscuta in Romania.

Daca in UE avem o incidenta medie a infectiilor nosocomiale de 5%, in Romania anul trecut, spre exemplu, au fost raportate aproape 12 mii de infectii la peste 3 milioane de pacienti externati, adica 0,03%. Un mic varf al unui mare aisberg.

Cat de mare? Specialistii apreciaza ca in mod real incidenta ar fi de aproximativ 10%.

Deci primul pas esential este intelegerea cauzelor subraportarii, pentru a-i pune capat. Adica "trebuie vazut cat din necunoasterea fenomenului e generata de refuzul recunoasterii acestor infectii, deci o zona administrativa, intentionata, si cat de incapacitatea sistemului de a identifica si raporta rapid infectiile, deci o zona medicala, unde doar dorinta nu e suficienta", dupa cum spune prof. univ. dr. Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Chestiunea administrativa tine de prevederile din contractul managerilor de spital, care erau sanctionati daca infectiile treceau de 3%. Deci nu treceau.

Incapacitatea sistemului de a identifica infectiile tine in buna masura de situatia laboratoarelor de analize. Multe spitale nu au deloc, altele au, dar cu personal putin, nu suficient de bine pregatit si care lucreaza cu materiale slabe.

"E vorba de calitatea reactivilor, cel mai frecvent utilizat fiind mediul de cultura. (...) Daca folosesc medii de cultura pe care nu creste nimic, nu voi izola nimic si pot considera ca nu exista probleme sau infectii intraspitalicesti. Sigur ca toata lumea are un control extern de calitate, dar e facut o data la 3 luni si uneori discutabil sub aspectul rezultatelor si al eficacitatii.

Apoi, personalul trebuie instruit cum sa recolteze, sa transporte si sa sa prelucreze produsul. Va dau un exemplu: noi pentru hemoculturi folosim flacoane standardizate si de la un spital partener le-am primit inapoi cu leucoplast lipit exact peste codul de bare, care citeste identitatea pacientului.

Ar trebui sa revenim la specialitatea de microbiologie, care a existat pana in 1994 si care in mod ciudat s-a contopit cu alte specialitati de laborator", avertizeaza prof. Rafila.

Nu intamplator sunt voci care spun ca urmatorul mare scandal dupa cel al dezinfectantilor ar trebui sa fie cel al reactivilor.

Dar mai e un motiv al subraportarii, despre care ne-a vorbit dr Adriana Pistol, medic primar epidemiolog in cadrul ISP Bucuresti: "Medicii s-au obisnuit prea tare cu el (fenomenul infectiilor - n.red.). Am auzit chirurgi spunand: 'Care e problema ca mai curge putin puroi din plaga? Dam antibiotic si trece in cateva zile'".

De la nivelul chirurgilor, lucrurile nu se vad insa asa, spune prof. univ. dr. Nicolae Galie: "chirurgul simte nevoia sa se acopere. Stie ca sala de pansamente e neadecvata, vede cum pacientii si vizitatorii vin cu pantofii de pe strada, navalesc toti in saloane, vad ca apar periodic complicatii postoperatorii, ce sa faca?"

Si asa ajungem la cauzele reale ale fenomenului. Exista una principala, valabila in toata lumea si tot mai ingrijoratoare: consumul de antibiotice. Studiile OMS arata ca o treime pana la jumatate din prescriptiile de antibiotice sunt inutile sau eronate.

Efectul? "Prin consumul de antibiotice selectam deci bacterii cu mecanisme de rezistenta fata de antibiotic. Urmatoarea infectie poate deveni mai greu de tratat. Si nu e vorba doar despre bacteria care a cauzat infectia actuala. Cum nu traim izolati, transmitem de la o persoana la alta acesti germeni mai rezistenti. Este efectul social negativ al utilizarii antibioticelor, care nu exista in cazul altor medicamente", a explicat pentru Ziare.com conf. univ. dr. Gabriel Popescu, medic primar infectionist.

De ce nu tin antibioticele pasul cu bacteriile?

"Cercetarea farmaceutica este tot mai putin interesata sa puna pe piata antibiotice, pentru ca nu sunt la fel de rentabile ca alte medicamente. Tratezi o infectie, 3 zile, 5 zile, 7 zile, uneori cateva saptamani si gata. Nu e ca tratamentul de diabet sau hipertensiune, care se ia zi de zi toata viata. Cercetarea farmaceutica se duce in domenii in care investitia se recupereaza mai usor." Si intre timp in Romania apare bacteria rezistenta la toate antibioticele.

Ceea ce diferentiaza Romania, tara cu un consum de antibiotice dublu fata de media europeana, este, potrivit conf univ dr Gabriel Popescu, ca "germenii nostri sunt mai rezistenti la antibiotice decat altii. Adica de infectat se puteau infecta oriunde, dar la noi, si din cauza consumului foarte mare de antibiotice, inclusiv de antibiotice de rezerva, germenii sunt mult mai rezistenti si raman mai putine alternative terapeutice eficiente."

Sunt tot mai multe cazurile in care infectiile nu cedeaza nici la cefalosporine de generatia a treia.

De ce?

Ne-a explicat prof. univ. dr. Nicolae Galie: pentru ca la noi nu sunt respectate ghidurile terapeutice, la noi se intampla cum vrea seful de sectie a carui vointa este mai puternica decat orice ghid si orice protocol. Tarile cu cele mai bune rezultate in combaterea infectiilor intraspitalicesti au infectionisti in fiecare spital, care coordoneaza administrarea de antibiotice.

Apoi, este vorba despre nerespectarea normelor de igiena. In primul rand, in cazul personalului medical: "Exista manevre si proceduri care trebuie urmate. La aplicarea unei sonde vezicale, ce treaba are dezinfectantul? Sonda e sterila, dar eu trebuie sa fiu spalata pe maini, sa imi pun manusi si cu ele pe maini sa nu raspund la telefon, sa nu mai fac manevre altui pacient. Daca nu respecti asta, orice dezinfectanti ai, nu rezolvi nimic", spune dr. Adriana Pistol.

Dar la fel de adevarat este ca un personal medical subdimensionat este o mare problema. Daca nu poti izola pacientii cu infectii, daca nu poti sa ai personal dedicat pentru ei, daca aceeasi asistenta trebuie sa faca trei lucruri deodata pentru ca face munca a trei asistente, e greu sa nu fie scapari.

Problema nu este insa doar a personalului medical. Este si la nivelul pacientilor. In aproape toate spitalele te ciocnesti peste tot de vizitatori fara niciun fel de echipament de protectie, care plimba bacteriile in si din spital.

Este si o problema a pacientilor insisi: "eu va garantez ca am acum pe mana stafilococi. Daca pun mana pe plaga, ce se intampla?" (dr. A. Pistol)

Starea generala a sistemului sanitar contribuie si ea la propagarea infectiilor: "Noi operam de 2-3 ori mai mult decat in Franta. Si pentru ca se opereaza foarte mult, in goana asta se ignora regulile si apar complicatiile.

De exemplu, patul nu mai sta liber o saptamana pe luna pentru curatenie, repede, repede, ca mai sunt inca 10 afara. In sala de operatie in mod normal e nevoie de un interval pentru sterilizari. Daca operatia dureaza trei ore si noi avem cinci bolnavi care trebuie operati, cum sa rezolvi problema?" (prof. univ. dr. N. Galie)

De ce?

Pentru ca avem o problema atat de preventie, in lipsa careia oamenii ajung cu duiumul direct la spital in stari care necesita interventia urgenta, si pentru ca nu exista sau nu sunt respectate procedurile clare.

Adica si o problema de atitudine, de raportare la fenomen: "Statele UE ajung la 4-6%, unele 8%. Atat e in tarile unde mergem noi sa ne tratam. Dar acolo atat personalul medical, cat si populatia au inteles ca infectiile exista (...) le fac vizibile si se straduiesc: am infectia asta, puteam sa o previn? Ce a facut pacientul in spitalul meu? Unde am gresit? Aici? Indrept."

Nu trebuie sa inventam apa calda dupa cum spune prof. Galie: "Tratatele de afara, axate pe practica spun foarte clar ca in spitalele unde se respecta circuitul bolnavilor, se respecta igienizarea, rulajul pacientului pe pat, unde se respecta criteriile de asepsie si antisepsie in blocul operator si in salile de pansamente, unde la maximum doi ani se zugraveste, se schimba faianta si linoleumul, au scazut infectiile."

Dar cine sa se ocupe de aceste lucruri, cine sa stea pe capul managerilor, cand in sistemul sanitar din Romania epidemiologii sunt raritati?

Peste toate acestea, bomboana pe coliva s-a adaugat coruptia, aceea care a permis ca dezinfectanti diluati precum cei de la Hexi Pharma sa aiba nu monopol, nu locul intai, dar un procent important din piata dezinfectantilor in ceea ce priveste contractele cu spitalele - 46%. Interesant este ca pe ansamblul pietii dezinfectantilor din Romania, in care intra si partea privata, Hexi nu are decat 14%. Deci este evident ca privatii fugeau de Hexi si probabil stiau bine de ce.

Ce efect au acesti dezinfectanti diluati nu e greu de inteles, fie ca vorbim despre suprafete sau despre instrumentar care nu poate fi sterilizat termic, ci doar chimic: "folosirea solutiilor dezinfectante in dilutii prea mari stimuleaza rezistenta bacteriana fata de acei dezinfectanti. Exista si studii, deocamdata putine, care arata ca unele bacterii expuse la dezinfectati pot dezvolta chiar si o rezistenta mai mare fata de antibiotice" (conf. G. Popescu).

Asadar, o lupta serioasa si eficienta impotriva infectiilor instraspitalicesti, imperios necesara, trebuie sa atace toate aceste fronturi constant si tenace, nu doar in functie de un moment emotional sau altul, de un scandal punctual sau altul.

Citeste si:
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Prețul carburanților a fost intens dezbătut de coaliția de guvernare, până ce s-a ajuns la soluția compensării cu 50 de bani (inițial fiind vorba de 1 leu). Mulți dintre politicienii care...
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....