Ministrul Burduja: ”Orice ar fi să fie, anul acesta vom pune în funcțiune hidrocentrala de la Răstolița” VIDEO

Hidrocentrala de la Răstolița trebuie pusă anul acesta în funcțiune, aceasta fiind primul pas din angajamentul de a valorifica la maxim ceea ce generațiile anterioare au început, a scris ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe Facebook.

”Astăzi am fost la hidrocentrala Lotru-Ciunget, coloana vertebrală a hidroenergeticii românești! Este una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale României. Situată în inima Munților Lotrului, această capodoperă a hidroenergeticii românești nu este doar un simbol al excelenței tehnice, ci și un testament al viziunii celor care au gândit și construit acest gigant energetic. Cu o putere instalată de peste 510 MW, 82 de captări secundare și peste 150 km de galerii subterane, Lotru-Ciunget a fost proiectată să valorifice la maximum potențialul hidroenergetic al râului Lotru și al unui bazin hidrografic de 675 km2. Cifrele sunt efectiv incredibile. Finalizată în anii '70, această hidrocentrală este dovada vie a unei generații de ingineri și muncitori care au pus România pe harta marilor proiecte energetice ale lumii. În toată amenajarea hidroenergetică Lotru, avem un total de 643MW, aproape cât un reactor nuclear de la Cernavodă! Bonus: 60MW în pompaj, pentru asigurarea unui debit optim pentru hidrocentrala Lotru-Ciunget”, a afirmat Sebastian Burduja.

”România are nevoie de energia sa hidro”

El a menționat că Hidrocentrala de la Răstolița ar trebui pusă anul acesta în funcțiune.

”Azi, la fața locului, am simțit forța viziunii celor care au modelat munții pentru a transforma apa în lumină. Ei sunt adevărații constructori ai României moderne, începând cu părintele hidroenergeticii românești, Prof. Dorin Pavel, care a documentat potențialul zonei încă din 1933. În spiritul acestor oameni extraordinari și al efortului depus atunci, îmi asum încă o dată, ca ministru al Energiei, că vom finaliza hidrocentralele începute înainte de 1989. Orice ar fi să fie, anul acesta vom pune în funcțiune hidrocentrala de la Răstolița, unde ne luptăm cu toate forțele care nu vor ca România să fie independentă energetic. 'Energia este viață. Să ai energie înseamnă să ai forța de a construi, de a transforma, de a duce un popor spre viitor.' Aceste cuvinte ale lui Dimitrie Leonida, unul dintre marii ingineri români, sunt mai actuale ca oricând. România are nevoie de energia sa hidro pentru a-și consolida independența energetică și pentru a-și respecta angajamentele de tranziție energetică”, a punctat Sebastian Burduja.

El a scris că Lotru-Ciunget este dovada că România poate ”construi măreț” și că acest proiect nu este făcut de Ceaușescu.

”Este făcut de poporul român. Și tot poporul român are datoria să întreacă faptele mari ale înaintașilor noștri. Răstolița va fi primul pas dintr-un angajament ferm: să valorificăm la maxim ceea ce generațiile anterioare au început și să ducem mai departe viziunea unei Românii puternice! Înainte, împreună”, a mai menționat Sebastian Burduja.

Acordul de mediu pentru construcția hidrocentralei de la Răstolița a fost emis luni, 28 octombrie 2024, de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș. Controversatul proiect a fost atacat de organizațiile de mediu, care au invocat efectele grave pe care le-ar avea asupra râurilor din zonă și a numeroase arii naturale protejate.

Poziția activiștilor de mediu

WWF-România a lansat încă din iulie 2024 un apel pentru renunțarea la proiect, pe baza impactului uriaș asupra mediului, alături de Coaliția Natura 2000, Bankwatch România, Declic și 2Celsius. Activiștii de mediu spun că proiectul va distruge 170 de hectare de pădure la intersecția a trei arii protejate Natura 2000, va fragmenta râul Mureș, bogat în biodiversitate, și va afecta grav alte nouă râuri, va avea impact negativ asupra a 43 de arii naturale protejate și altor zone de protecție, care sunt susținute de aceste râuri, va avea impact negativ asupra a două Zone-Cheie pentru Biodiversitate, locuri importante la nivel mondial pentru specii și habitate, și va duce la dispariția locală a lostriței (somonul de Dunăre), specie emblematică și critic periclitată. "Pe lângă amenințarea la adresa populațiilor diverselor specii, degradarea acestor ecosisteme fluviale și forestiere va avea un impact asupra cantității și calității apei în aval, cu efecte resimțite până în Ungaria, și va submina reziliența pe termen lung, în condițiile în care România se confruntă cu efecte din ce în ce mai mari ale schimbărilor climatice, cum ar fi secetele și inundațiile extreme", sublinia comunicatul organizațiilor de mediu.

Al doilea „mastodont” care a bătut șoselele României a ajuns la destinație. Cum arată mega-transportul agabaritic, asigurat pentru 58 de milioane de euro VIDEO

Al doilea marea transport agabaritic, care cântărește 788 de tone, a ajuns la Termocentrala Mintia. Acesta a parcurs un drum de 245 de kilometri în 6 zile, în partea de vest a țării. Este al...

Plafonarea prețurilor la energie i-a scăpat pe români de „o inflație cât China”. Șeful comisiei pentru Energie din Senat: „Era singura opțiunea sănătoasă”

Introducerea mecanismului de plafonare-compensare pe piața energiei a fost cea mai bună decizie, la acel moment, pentru că altfel prețurile ar fi urcat exponențial mai mult, a spus miercuri,...