Daca as fi american, as fi absenteist

Alegerile prezidentiale americane sunt, dupa parerea mea, expresia crizei in care se afla suprastructura politica la nivel global.

Este o parere formata si pe baza analizelor celor mai avizati experti occidentali care sunt unanim de acord asupra caracterului de mediocritate conceptuala a celor doi candidati, cat si asupra nivelului "regretabil" de scazut al politicilor economice promovate atat de catre republicani, cat si de catre democrati.

Se considera ca s-ar fi putut realiza un adevarat turning point in politica SUA prin declansarea unei lupte deschise intre "sistem" si "anti-sistem", dar nu a fost sa fie asa.

S-a deviat spre un show cu accente de tabloid in care atacurile la persoana si nu la proiecte au parut deseori o copie a campaniilor electorale dambovitene. In consecinta, rezultatul alegerilor, oricare ar fi el, nu cred ca va aduce schimbari importante in economia americana si nici pe planul economiei globale.

Imi permit sa citez in acest sens concluzia profesorului Valentin Naumescu, pe care il consider unul dintre cei mai profunzi analisti ai fenomenului electoral american:

"Hillary Clinton ar insemna o relativa continuitate in politica Americii, din punct de vedere sistemic, in timp ce Trump ar incerca sa faca schimbari importante, cel putin in primii doi ani. Spun "ar incerca", fiindca, dincolo de suprematia constitutionala a fotoliului de la Casa Alba, ceea ce rezulta de regula in practica politica si administrativa este vectorul combinat al vointei presedintelui si al inertiei puternice a sistemului (nuantarea de catre consilieri si experti sau de catre Congres, legislatia deja existenta, limitele bugetare, angajamentele internationale, reflexele institutionale, rezistenta functionarilor, lobby etc.).

Acest al doilea factor nu trebuie deloc neglijat si, cred, orice adept al unui candidat anti-sistem ar trebui sa tina cont ca niciun presedinte nu face chiar tot ceea ce vrea, din tot felul de motive. Asa incat sugerez ca deziluziile fanilor lui Trump ar fi incomparabil mai mari decat ale adeptilor lui Clinton, in situatia in care favoritii lor ar castiga cursa."

Totusi, propunerile de politica economica ale celor doi candidati merita sa fie analizate, macar din punctul de vedere al evolutiei recente a gandirii economice din cea mai dezvoltata economie a acestui inceput de secol.

Donald Trump s-a prezentat cu o viziune economica bazata pe:

• stimulente fiscale printr-o combinatie de reduceri fiscale puternice si de cheltuieli mari in infrastructura;
• respingerea imigrantilor;
• respingerea comertului liber.

Aceste politici au, evident, efecte inflationiste prin cresterea consumului, a costului fortei de munca si a pretului importului, elemente care ar determina Federal Reserve sa majoreze dobanzile, provocand o crestere a dolarului si o incetinire a activitatii economice.

Ratele dobanzilor in crestere, impreuna cu o crestere economica mai lenta, vor avea efect asupra datoriei publice, care ar avea impact asupra pietelor de obligatiuni din intreaga lume.

Initial, impactul stimulentelor fiscale ar putea stimula temporar cresterea economica. Insa pericolul stag-flationist al stoparii accesului fortei de munca imigrante ieftine, ca si protectionismul, ar reduce oportunitatile de profit ale societatilor americane, chiar daca anumite ramuri si sectoare ar putea beneficia, cum ar fi constructiile, echipamentele militare si energia.

S-a calculat ca doar in primii doi ani de mandat Trump protectionismul (renuntarea la TAFTA si NAFTA) ca si eliminarea a 11 milioane de imigranti ilegali ar duce la disparitia a 5 milioane de locuri de munca.

Propunerile lui Hillary Clinton sunt in conformitate cu continuarea reformelor lui Barack Obama ("Obamacare") prin cresterea "de principiu" a cheltuielilor publice

(infrastructura, educatie, bunastare) si cresterea salariului minim (de la 7,25 de dolari pe ora la 12 dolari pe ora).

Exista insa problema finantarii reformei si a impactului fiscal pe termen scurt cu implicatii asupra datoriei publice pe termen mediu si lung.

Ca si Donald Trump, doamna Clinton adopta o abordare protectionista si izolationista prin renegocierea acordurilor OMC, NAFTA, restaurarea tarifelor si a barierelor la intrarea pe piata si politica migratiei ultra restrictiva.

Consecinta economica a acestor masuri ar duce la cresterea inflatiei si o pierdere de competitivitate, ca si posibile represalii din partea tarilor partenere si, prin urmare, in cele din urma o slabire a comertului international si a cresterii la nivel mondial.

Din prezentarea celor doua alternative, rezulta ca se desprinde o puternica tendinta de respingere a globalizarii si de izolationism ecomomic pe linia teoriilor bine cunoscute cu mai mult de 50 de ani in urma, promotoare a sloganurilor protectioniste "Buy American" sau "America First".

Este prematur sa analizam in ce masura astfel de politici sunt bazate pe un nou model de dezvoltare sau pe criterii pur electoralo-populiste.

Raspunsul la aceasta intrebare este insa esential, caci, in cazul unui nou model de dezvoltare pe o variatiune de tema "America prin ea insasi", intregul ansamblu economic mondial va suferi mari influente, avand in vedere forta globala a economiei americane.

In cazul unei abordari electoralo-populiste, situatia este poate mai grava si imprevizibila deoarece, pentru prima oara dupa perioada Nixon, administratia americana dovedeste mai mult politicianism decat responsabilitate pentru rolul de leadersheep pe care il are la nivel global.

Pentru ca nu am raspuns si nu sunt clarificat asupra adevaratelor intentii ale niciunuia dintre candidati, daca as fi american nu m-as duce la vot.

O cursa foarte stransa, o societate polarizata, o competitie mai dura ca niciodata, o campanie inversunata, cu multe rasturnari de situatie - asa a aratat cursa electorala din acest an pentru presedintia SUA.

Pe 8 noiembrie vom afla pe cine au ales americanii sa fie cel mai puternic om al planetei.

Ramai pe Ziare.com in noaptea alegerilor, pentru a urmari cele mai importante evenimente, rezultatul alegerilor, dar si reactiile de dupa aflarea castigatorului, care se anunta la fel de explozive ca intreaga campanie.

Pana atunci, insa, Invitatii Ziare.com au acceptat o provocare: pe cine si de ce ar vota, daca ar fi alegator american? Citeste si ofera-ti un moment de reflectie: Clinton sau Trump? Esti sigur?

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Sentința în procesul lui Trump, amânată până după alegerile prezidențiale din SUA. Motivarea judecătorului

Judecătorul Juan Merchan, cel care conduce procesul în care este acuzat Donald Trump, a decis să amâne pronunțarea sentinței până după alegerile prezidențiale din SUA. Este vorba de...

Cine va câștiga alegerile prezidențiale în SUA. Predicția istoricului care a prevăzut corect rezultatele alegerilor americane din 1984 până în prezent

Allan Lichtman, istoricul cunoscut ca „Nostradamus” al alegerilor prezidențiale din SUA, a anticipat că vicepreședinta Kamala Harris va câștiga Casa Albă în scrutinul din noiembrie....