De ce judecatorii l-au condamnat pe Horia Georgescu la 4 ani de inchisoare in Dosarul ANRP

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Marti, 24 Aprilie 2018, ora 15:24
6498 citiri
De ce judecatorii l-au condamnat pe Horia Georgescu la 4 ani de inchisoare in Dosarul ANRP
Foto: Facebook/Horia Georgescu

Membrii Comisiei Centrale din cadrul ANRP au emis deciziile de despagubire printr-un vot formal si in lipsa oricarei analize, astfel incat modalitatea in care au actionat, aproband emiterea deciziilor de despagubire in toate cazurile, fara a evalua in mod real daca este aplicabila situatia in care se impunea trimiterea dosarelor la reevaluare, se concretizeaza in incalcarea atributiilor de serviciu prevazute explicit de lege.

Aceasta este o parte din motivarea judecatorului Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucuresti, in cazul sentintei date in primul dosar in care au fost judecate retrocedarile acordate de Autoritatea Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP).

Este vorba de decizii date de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor (CCSD) din cadrul ANRP care au adus statului roman prejudicii de aproximativ 85 de milioane de euro, potrivit instantei.

In acest caz au fost condamnate 12 persoane, membri ai CCSD sau evaluatori autorizati, cele mai cunoscute nume:

- fostul sef al Agentiei Nationale de Integritate Horia Georgescu - 4 ani,

- avocata Ingrig Mocanu - 4 ani,

- fostul deputat PNL Theodor Nicolescu - 9 ani si 4 luni

- fostul deputat UDMR Marko Attila-Gabor - 5 ani.

Decizia nu este definitiva.

Numirile politice

Magistratul a atras atentia ca, desi membrii CCSD erau numiti politic, acestia erau desemnati in baza unor calitati personale si profesionale ce ii recomanda pentru o astfel de functie publica de responsabilitate si raspundere insemnata.

"Este de observat ca deciziile Comisiei nu erau luate in considerarea apartenentei politice a beneficiarilor, ci in aplicarea unor reglementari legale ce asigurau cadrul unei rezolvari echitabile a unor situatii juridice generate de un comportament abuziv al statului fata de un grup foarte larg de persoane.

Este de remarcat, de asemenea, ca toti membrii Comisiei erau la momentul desemnarii lor juristi, calificare profesionala ce le permitea sa analizeze si evalueze pertinent situatiile juridice si, de fapt, ce intrau in competenta acestui organism", arata Anamaria Tranca.

Atitudine pasiva

Practic, potrivit instantei, membrii Comisiei Centrale si-ar fi ignorat complet obligatiilor lor legale si ar fi fost intr-o atitudine de completa pasivitate in exercitarea atributiilor.

Acestia s-au aparat in sensul ca, in opinia lor, avizele consilierilor juridici si ale inculpatului - evaluator ANRP ii exonerau de obligatia oricarei analize sau evaluari proprii a dosarelor de despagubire pe care erau chemati sa le solutioneze prin emiterea unei decizii.

"Aceasta atitudine echivaleaza in fapt cu un veritabil transfer ilegitim al obligatiilor legale ale membrilor Comisiei asupra consilierilor juridici insarcinati cu pregatirea dosarului de despagubire si asupra evaluatorului angajat in cadrul Directiei de contencios si coordonare privind acordarea despagubirilor intemeiate pe Legea 10/2001", a motivat instanta.

Anamaria Tranca arata ca membrii CCSD ar fi actionat cu intentie indirecta, "acestia au acceptat posibilitatea producerii unui prejudiciu in bugetul statului, constand in despagubiri acordate nejustificat, pe baza unor date nereale sau neverificate, pe care le-au lasat la latitudinea evaluatorilor contractuali".

Care ar fi fost beneficiile

Curtea de Apel Bucuresti a explicat si care ar fi beneficiul obtinut de membrii CCSD, remuneratiile de sedinta, in contextul in care participarea la Comisie era mai degraba formala.

"Beneficiul personal a constat in primirea unui venit suplimentar reprezentand jumatate din remuneratia de baza, cuvenit pentru participarea la sedintele lunare sau bilunare; caracterul necuvenit al acestui beneficiu decurge din imprejurarea ca participarea la aceste sedinte a avut pentru inculpati un caracter pur formal, ignorand atributiile stabilite in sarcina lor; astfel cum rezulta din declaratiile martorilor si inscrisurile existente, inclusiv agendele de lucru din sedintele din septembrie - noiembrie 2008 in care au fost emise si cele trei decizii ce fac obiectul cauzei, lista de decizii a Comisiei se putea intocmi si direct de catre consilierii juridici, fara vreo contributie a membrilor Comisiei, intrucat aprobarea acestor liste se realiza oricum, intotdeauna, in bloc", arata Tranca.

Magistratul mai arata ca membrii CCSD (Ingrid Zaarour, Mihnea Remus Iuoras, Remus Bogdan Baciu, Horia Georgescu, Ingrid Mocanu, Catalin Canangiu, Attila Marko si Theodor Catalin Nicolescu - n.red.) si-au incalcat atributiile de serviciu prin faptul ca au inteles, pentru ratiuni personale sau profesionale distincte, sa ignore obligatiile de decizie si implicit de apreciere si control trasate in sarcina lor emitand, formal si fara vreo apreciere proprie, decizii de despagubire, in temeiul unor rapoarte de evaluare care erau lipsite de pertinenta si stabileau valori pur aleatorii.

Tranca a aratat ca probele administrate in cauza nu sunt suficiente pentru a contura, diferentiat si individual, resorturile interne ce au determinat pe fiecare dintre acestia sa procedeze de maniera formala, echivalenta cu o veritabila abstentiune, in exercitarea atributiilor lor legale.

"Votul colectiv disipa raspunderea"

In plus, a mai contat si caracterul colectiv al deciziilor Comisiei Centrale, "votul colectiv asupra listelor examinate integral avand, la nivel psihic, rolul de a disipa raspunderea personala si de a anihila simtul de responsabilitate profesionala individual".

Instanta a mai avut in vedere si faptul ca cercetarea penala a demarat la un interval de 7 ani dupa savarsirea faptelor, iar complexitatea probatoriului a determinat pronuntarea unei solutii in fond la un interval de 10 ani de la aceeasi data; "or, sanctiunile aplicate inculpatilor in aceste conditii nu pot face abstractie de aceste intarzieri, indiferent de factorii care le-au cauzat".

Cazul Horia Georgescu

"In ceea ce priveste pe inculpatul Georgescu Horia, instanta retine ca pozitia sa este similara celorlalti inculpati - relevante sunt sustinerile inculpatului din cursul urmaririi penale, relatari ce ar contura ideea ca inculpatul se considera indreptatit sa fie avertizat explicit, prin aducere la cunostinta, in legatura cu atributiile sale legale concrete.

Sub aspectul circumstantelor personale, constata de asemenea ca, la momentul debutului cercetarii penale, la randul sau acest inculpat a fost afectat de evenimente familiale, de natura medicala, grave; insa, pentru aceleasi argumente expuse si in cazul inculpatului Iuoras, aceste aspecte nu au consistenta si valenta juridica necesare retinerii lor cu titlul de circumstante atenuante", a motivat Anamaria Tranca, cazul lui Horia Georgescu.

Fostul sef ANI a sustinut ca este nevinovat

La ultimul termen al procesului, fostul sef al ANI Horia Georgescu a spus ca este nevinovat.

"Dupa aproape trei ani, s-a finalizat prima faza a procesului penal in care am fost acuzat de DNA pentru abuz in serviciu, deoarece am votat rapoarte de evaluare supraevaluate, care nu respectau Standardele Internationale de Evaluare, desi acestea fusesera intocmite de experti autorizati. Prejudiciul comunicat mediatic si constatat de specialisti ai DNA in anul 2015 a fost estimat la 80 milioane euro. Am fost arestat preventiv timp de patru luni in mod abuziv si nejustificat.Niciunul din cei peste 40 de martori audiati nu a declarat ca am incalcat vreo dispozitie legala sau ca am actionat cu interes pentru a favoriza persoane pe care nu le-am cunoscut niciodata. Expertii numiti de instanta spun ca nu exista prejudiciu, probele dovedesc ca am respectat legea. Astept ca judecatorul sa imi faca dreptate", a scris atunci Horia Georgescu pe Facebook.

Despre Ingrid Mocanu

In mod similar, judecatorul a aratat si pentru ceilalti inculpati care sunt circumstantele.

De exemplu, in cazul lui Ingrid Mocanu, instanta a aratat ca aceasta a sustinut in timpul procesului ca, spre deosebire de ceilalti membri ai grupului sau procesual, s-a preocupat semnificativ de problematica dosarelor de despagubire si a evaluarilor efectuate in cadrul acestora.

"Din probatoriul administrat sub acest aspect, instanta retine ca atitudinea manifestata de inculpata in contextul imprejurarilor concrete de fapt se apropie mai mult de un comportament ce ar putea fi caracterizat ca fiind unul oportunist, decat de atitudinea de reala implicare in solutionarea dosarelor de despagubire", mai arata instanta.

Ingrid Mocanu a mai spus ca a participat la sesiuni de formare profesionala in care a sustinut in calitate de prezentator chestiuni legate de problematica concreta a evaluarilor imobiliare; a fost depus in acest sens programul unei conferinte ce a avut loc in anul 2008.

"Asa cum s-a aratat mai sus, in masura in care inculpata personal a sustinut prezentarile referitoare la evaluarile imobiliare, nu poate ajunge decat la concluzia ca aceste preocupari s-au limitat la expunerile in cadrul unor evenimente publice, fara a fi folosite si in cadrul activitatii sale de membru al Comisiei", a mai motivat instanta.

Citește și:
Românii plătesc lunar chiar și triplu pentru un parlamentar față de cele mai puternice democrații ale lumii. Cât ne costă un ales
Românii plătesc lunar chiar și triplu pentru un parlamentar față de cele mai puternice democrații ale lumii. Cât ne costă un ales
Parlamentarii români câștigă lună de lună aproximativ 10.000 de euro sub formă de indemnizație și sume forfetare. Conform unor calcule realizate de Ziare.com, pe cap de locuitor, țara...
Vasile Dîncu îl împinge pe Ciolacu către prezidențialele din 2024. De ce refuză liderul social-democrat să ia o decizie
Vasile Dîncu îl împinge pe Ciolacu către prezidențialele din 2024. De ce refuză liderul social-democrat să ia o decizie
Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu afirmă că, în prezent, liderul PSD Marcel Ciolacu este varianta potrivită de candidat al partidului pentru prezidențialele din 2024, deși acesta...