Ziare.com

Horia-Roman Patapievici: Am intrat in logica razboaielor religioase. Oamenii cu opinii diferite sunt vazuti eretici, ca in stalinism

de Daniela Ratiu, Senior Editor
Vineri, 27 Noiembrie 2020, ora 00:00

   

Horia-Roman Patapievici: Am intrat in logica razboaielor religioase. Oamenii cu opinii diferite sunt vazuti eretici, ca in stalinism
Conferinta "Civilizatia si dreptul de a ofensa" sustinuta de Horia-Roman Patapievici la invitatia scriitorului si profesorului universitar Mircea Mihaies, la Universitatea de Vest Timisoara, a fost un prilej pentru HRP de a vorbi despre ofensa, libertatea de gandire, libertatea de a critica astazi intr-un context global in care intoleranta si lipsa dialogului se exacerbeaza.

A gandi liber astazi, crede Patapievici, mai este posibil doar in safe spaces. Mai mult, crede filosoful, "am intrat in logica razboaielor religioase". Filosoful, scriitorul si eseistul Horia-Roman Patapievici atrage atentia asupra faptului ca "animati de cele mai bune intentii - emanciparea, egalitatea, justitia egala pentru toti, libertatea religioasa, nici nu le putem pune in discutie, insa am intrat in logica razboaiele religoase, iar lumea care ne e trasa de sub picioare de ceva timp e lumea libertatiilor care emancipeaza - in care a crezut Umanismul, a gandirii critice, a libertatii de a examina, judeca, si critica orice spre folosul tuturor membrilor societatii."

Conferinta sustinuta de Horia-Roman Patapievici a fost, dupa cum chiar domnia sa a anuntat la inceputul ei, "o pledoarie in favoarea dreptului inalienabil de a ofensa pe care il leg de civilizatia noastra in care ne-am obisnuit astazi sa recunoastem drepturile individuale in defavorarea comunitatii, spre exemplu cele pe care le numim drepturile omului. Un argument de natura istorica, o descriere a rolului de a ofensa si dreptul la critica. Teza este ca, daca dreptul de a critica nu va fi aparat, vom inceta sa mai fim moderni si vai si amar de drepturile noastre individuale sau constitutionale".

Patapievici a vorbit despre delict de denigrare a comunitatii, despre strong opinions care devin complicate de a fi sustinute in spatiul public pentru ca "nu e bine sa ai strong opinions, mai ales in spatiul anglo-saxon, don't be judgemental". Mai mult, HRP a vorbit despre faptul ca in acest climat al intolerantei care se exacerbeaza pe masura trecerii timpului ca "Vechiul delict de blasfemie, complet eliminat din spatiul european, a reaparut in spatiul public sub forma delictului de denigrare al comunitatii, sau de denigrare a unor grupuri etnice, sau de atitudine ofensatoare fata de religia anumitor grupuri etnice. Atitudinea ofensatoare a fost catalogata ca discriminatorie si rasista. In constiinta publica si in practica juridica a democratiilor liberale au reaparut, pe nesimtite, delicte, care intra in categoria celor care in regimurile totalitare erau denumite delicte de constiinta. Noi stim cum arata asta".

Libertatea de opinie, un potential delict de opinie



Pentru Patapievici, reaparitia "blasfemiei" pune in pericol libertatea de gandire, de a exprima opinii tocmai ceea ce a reprezentat mandria specifica lumii libere. "Judecata neingradita care nu tine seama de sensibilitatile anumitor grupuri in regimurile totalitare, judecata inconforma cu ideologia de stat, aceasta judecata devenita delict. Ca de exemplu, lumea a inceput sa accepte faptul ca a-ti exprima judecatile despre oameni/situatii, exprimarea publica a unor rezerve intelectuale ori morale fata de optiunile si orientarile sexuale, fata de instrumentarea lor social-politica, i-ar pune in pericol pe unii dintre semenii nostri, pe cei care pretind asta. Astfel, dintr-o trasatura definitorie a civilizatiei europene care pana acum 10 -15 ani a reprezentat o mandrie specifica lumii libere - libertatea de a exprima opinii a devenit o problema si un potential delict de opinie. Nu doar puristii radicali sustin ca exista drepturi ale grupurilor de a nu fi criticate sau expuse judecatiilor morale, ci mai toata lumea accepta asta".

Cazurile Brigitte Bardot si JK Rowling, condamnate pentru delict de tabu comunitar si delict de tabu identitar



"Din prometeica si cutezatoare, modernitatea a devenit tematoare si timorata, gata sa se lanseze in noi persecutii justificate printr-o morala a corectitudinii politice", a afirmat Patapievici, exemplificand cu cazurile lui Brigitte Bardot si scriitoarea JK Rowling. Brigitte Bardot care, in 2008, a fost condamnata pentru un delict de denigrare a comunitatii. BB trimisese minstrului de Interne de atunci o scrisoare deschisa, indignata fiind de suferintele animalelor sacrificate in cadrul unui festival de traditie musulmana, afirmand ca animalele sacrificate ar trebuie macar "ametite" pentru a li se curma suferinta, dar si precizand ca "ne-am saturat sa fim dusi de nas, impunandu-i-se reguli si comportamente".

Atitudinea actritei a fost considerata delict de defaimare a comunitatii, de incitare la ura rasiala. Patapievici a precizat ca in acest caz "delictul de opinie a fost judecat. Daca unei gandiri ii este interzisa critica, ii este ingradita, aceea nu mai este libera, ci inregimentata. Nu discut daca e ofensatoare, ci spun ca e gresita. Legea nu trebuie sa legifereze emotiile, legea trebuie sa fie generala. Amendarea opiniilor ofensatoare poate fi inteleasa ca o situatie in care justitia laica nu mai are dreptul sa trateze opiniile critice ca fiind judecati, ci blasfemie. Atunci, de fapt, comdamna gandirea libera, acceptand un principiu religios. Amendarea e deci o erorare morala, dar si de drept".

Cat priveste cazul lui JK Rowling, HRP a vorbit despre cum, in 2007, grupuri etnice au cerut interzicerea cartilor autoarei, invocandu-se motive religioase. Apoi in 2020, in urma unui tweet al JKR, un comentariu referitor la terminologia transgender, "ironia lui JKR a fost catalogata de organizatiile trans drept un comentariu "crud" si "dureros". Tweet-ul ei a declansat furia organizatiilor pentru drepturilor LGBT care au sustinut ca autoarea distorsioneaza adevarul si ca un asemenea comentariu nu poate fi iertat in 2020. JKR a fost considerata "terfa" si "feminista nazista" si "vrajitoare", transfoba care distorsioneaza cu "intentie". La randul ei, JKR a acuzat "misoginismul" acestora, declarand ca "nu este ura sa spui adevarul". Intrebarea este ce valoare are tweet-ul, dar avem de-a face cu o opinie. O judecata interpretata ca o judecata de exterminare". Patapievici a mai spus ca ostracizarea scriitoarei nu s-a oprit, ci "somate de activisti, multe institutii s-au simtit obligate sa reactioneze, sa se delimiteze de JKR, cei care au premiat-o au regretat ca au facut-o, cei care au publicat-o au regretat ca au facut-o. Cei care o programasera pentru diferite evenimente nu au mai dorit sa faca acele evenimente. A fost repudiata aproape total. Intrebarea este ce valoare are un tweet. Este o opinie, dar a fost interpretata ca o judecata de exterminare. Mai mult, o librarie din Australia a anuntat ca au alungat-o pe JKG de pe rafturi, in semn de solidaritatea cu comunitatea trans".

Kafka si logica razboaielor religioase



Horia-Roman Patapievici a facut apel la un citat din Kafka, revelator in opinia domniei sale pentru intoleranta in crestere si semnele unei dictaturii a gandirii, si anume un citat al scriitorului din 1920, "curentul impotriva caruia inotam e atat de furios incat uneori atunci cand suntem mai putin atenti ne cuprinde disperarea din pricina linistii serbede in care ne balacim, atat de mult am fost impinsi indarat atunci cand am incetat sa mai inotam". "Cred ca animati de cele mai bune intentii - emanciparea, egalitatea, justitia egala pentru toti, libertatea religioasa, nici nu le putem pune in discutie, insa am intrat in logica razboaielor religoase, iar lumea care ne e trasa de sub picioare de ceva timp e lumea libertatilor care emancipeaza - in care a crezut Umanismul, a gandirii critice, a libertatii de a examina, judeca, si critica orice spre folosul tuturor membrilor societatii. Atat de dificil a fost acest parcurs - statul de drept, principiul neutralitatii statului in raport cu toate religiile, secularizarea care a pus capat razboaielor, spiritul stiintific, piata libera", a mai spus HRP.

Ura eclezistica si ortodoxiile morale obligatorii



In acest context al intolerantei si al pierderii libertatii de a ofensa, in opinia lui Horia-Roman Patapievici "ceea ce s-a petrecut este ca au aparut urile ecleziastice despre care vorbea Charles Augustin Sainte-Beuve. Ura ecleziastica are privilegiul de a fi infama simtindu-se perfect indreptatita sa fie infama. Mai mult decat atat, referindu-se la politica, un fapt constatat de Alexis de Tocqueville era ca "fraternitatea urilor a constat intotdeauna baza prieteniilor in politica". Este ceva care s-a agravat cu urile ecleziastice. Acum avem de a face cu afirmarea unui drept a unor ortodoxii morale obligatorii. Odata cu ele, si tabuurile obligatorii. Am vazut in cazul Brigitte Bardot, condamndata pentru blasfemie impotriva unui tabu comunitar, si a lui JKR - condamnata la stergerea/anularea din spatiul public pentru blasfemie la adresa unui tabu identitar. Ortodoxiile au reaparut justificate de pretinsul drept al anumitor credinte/opinii de a nu fi judecate in alt mod decat se vad/se judecata ele pe sine".

De la urile ecleziastice si ortodoxiile morale obligatorii a mai fost doar un pas spre reaparitia notiunii de "sacrilegiu", considera Patapievici, si de aici la "deviationisti" si eliminarea publica precum in stalinism. "Prin reinstituirea tabuului a reaparut notiunea de sacrilegiu. Judecatile negative au ajuns sa nu mai fie socotite critice, ci au ajuns sa fie socotite sacrilegii, in sine criminale, distructive, periculoase pentru comunitate. Oamenii care exprima idei/opinii diferite au ajuns sa fie considerati eretici, deviationisti, tradatori, dusmani. Parca suntem intr-un razboi religios. Toate optiunile s-au polarizat in chip dement atrase in orbita noilor ortodoxii si judecate numai in conformitate cu ele. Judecatile negative sunt respinse sub acuzatia de lez majestate.

E trist si consternant ca acest climat de polarizare si vehementa religioasa ii transforma pe oamenii care sustin opinii divergente in credinciosi care se simt chemati sa poarte cruciade unii impotriva altora. Astfel ca singurul tratament pentru deviationisti, ca in stalinism, nu ramane decat executia publica urmata de stergerea din memoria publica. Executiile publice de astazi din lumea moderna intrunesc de cativa ani consensul aproape tuturor opiniilor si au ca efect executiile publice precum in stalinsim. Si anume: ostracizarea persoanei vinovate si stergerea memoriei dintre oamenii conformi cu ortodoxia morala si care merita sa fie pomeniti si sa traiasca. Veti concede ca asta e esenta razboiului civil religios. De ce era valabila in comunism si e valabila si acum pentru ca comunismul functiona ca o ideocratie, ca o teocratie ideologica".

Pretentia morala de a identifica ofensa cu ura, un precedent periculos



Pericolul pe care il vede Horia-Roman Patapievici este de a identifica ofensa cu ura si de a crea precedentul periculos de a condamna ofensa. "Nu spun ca motivele pentru atasamentul pentru ortodoxiile morale sunt gresite. Argumentez insa cu ideea ca a considera opiniile divergente ca blasfemie este complet gresit si se bazeaza pe ideea falsa ca binele este exprimat numai de aprobare si consimtamant, iar critica este o forma de malignitate. Karl Popper spunea ca daca ne uitam la sustinatorii nazismului si comunsimului nu trebuie sa cautam depravarea, sadismul, viciul, dementa, unii aveau asta, dar majoritatea de fapt identificasera un bine in aceste ideologiie, cu care se identificau, le-au aprobat pentru ca isi imaginau ca aproba binele.

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/arhitectura-ororii-supravegherii-totale-a-populatiei-de-catre-fosta-securitate-inainte-de-1989-1642288

Constat de fapt ca a ajuns sa se bucure de simpatie gandirea conforma care considera ca este in interesul binelui sa interzici, sa cenzurezi. Coalitiile morale din societate care pretind ca ar vorbi in numele tuturor, iar partea de intimidare vine din presiunea pe care o exercita asupra societatilor. Problema nu e justetea motivelor acestor oameni care exercita cenzura, adevarul cauzelor invocate sunt cat se poate de reale, ci construirea legitimitatii unor grupuri care cred ca au dreptul sa cenzureze, iar cine nu consimte poate fi ostracizat si deferit anularii/stergerii publice. Pretentia morala de a identifica ofensa cu ura. Constat ca a capatat credit moral ideea de sacrilegiu. Noutatea noilor tabuuri si noilor sacrilegii se refera la opinii".

Corectitudinea politica si stigmatizarea celor vinovati



Referindu-se la faptul ca opinia devine delict, de aici si sanctiunea de blasfemie care, afirma Patapievici, este aplicata de vigilenta societatii. "Sanctiunea de blasfemie e aplicata de vigilenta societatii, iar pedeapsa este aplicata de faimoasa judecata de corectitudine politica. Corectitudinea politica ii depisteaza pe toti cei vinovati, corectitudinea politica se asigura ca acestia vor fi stigmatizati public. Vigilenta corectitudinii politice se asigura de stergerea dintre cei frecventabili a celor vinovati de blasfemie. Precizarea e fundamentala, ca umanist si ca iluminist, pentru ca aceasta este grila, nu port discutia despre cine are dreptate intr-o afirmatie dogmatica, ci dreptul de a institui judecatile prohibite social. Gandirea critica este importanta. In spiritul umanitatii, eu ma abtin in legatura cu adevarurile dogmatice, dar intoleranta dogmatica si tentatia de a le corecta si controla, persecutia sociala - prin cancel culture, acestea sunt gresite si daunatoare din punct de vedere cultural, pentru ca ne uniformizeaza, respingatoare moral, pentru ca virulenta si persecutia ne transforma pe toti in bigoti, in satrapi.

Nimeni nu trebuie scutit de ofensa



Ridic impotriva acestei culturi a ofensei o aparare a dreptului de a ofensa. In sine, definitia delictului de opinie este in raspar cu toate traditiile, si e un pericol daca ajunge sa fie legiferat. Ne aflam sub teroare, sub dictatura ideilor false. Sursa morala a ideologiilor care raspandesc idei false e perfect functionala daca nu vom identificam problema. Daca aceasta sursa morala nu va fi atacata - va crea precedent si delictul de opinie va fi condamnat, fapt periculos. Teza pe care o sustin e ca dreptul de a critica trebuie sa fie neingradit si modalitatea de a critica nu trebuie sa fie limitata. Nu trebuie sa fim liberi doar in safe spaces. Nimeni nu trebuie sa fie scutit de ofensa. Daca lui Voltaire i s-ar fi interzis dreptul de a critica atunci societatile nu s-ar fi angajat pe drumul secularizarii care a fost posibil si datorita scrierilor sale ofensatoare. Astazi, libertatea de judecata in lumea noastra este insuficienta. Ceea ce ameninta lumea noastra este ideea ca libertatea de a ofensa este periculoasa".

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/sistemul-pcr-pile-cunostiinte-relatii-a-supravietuit-caderii-comunismului-la-fel-si-structurile-securitatii-care-au-preluat-economic-romania-1645288
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 17805 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor